ROL, roluri, s. n. I. 1. Partitură scenică ce revine unui actor într-o piesă de teatru, unui cântăreț într-o operă etc. pentru interpretarea unui personaj. ♦ Personaj interpretat de un actor într-o piesă, într-o operă etc. 2. Atribuție, sarcină care îi revine cuiva în cadrul unei acțiuni; misiune. II. 1. Totalitatea litigiilor care urmează a fi rezolvate într-o anumită zi de către un organ de jurisdicție. ◊ Repunere pe rol = fixare a unui termen de judecată privitor la un proces al cărui curs a fost suspendat. Scoatere de pe rol = măsură prin care un organ de jurisdicție dispune întreruperea îndeplinirii actelor de procedură referitoare la un proces. 2. Registru în care organele financiare țin evidența impozitelor pentru fiecare contribuabil în parte. Rol fiscal. 3. (Mar.) Listă nominală a echipajului unei. nave, constituind unul dintre documentele principale fără de care nu se poate naviga legal. – Din fr. rôle.

rol¹ sn [At: HELIADE, D. J. 5/10 / V: (înv) ~ă, roală sf / Pl: ~uri, ~e / E: fr rôle, ger Rolle (Rolă sgp)] 1 (De obicei în legătură cu verbele „a avea”, „a juca” etc.) Parte pe care o primește un artist în distribuția unui program artistic. 2 Totalitatea replicilor pe care le rostește un actor pe scenă. 3 (Pex) Personaj interpretat de un actor într-un spectacol. 4 Misiune. 5 Datorie (21). 6 Registru în care sunt trecuți contribuabilii. 7 (Jur) Listă cu procesele în ordinea judecării într-o anumită zi la un tribunal. 8 Lista oficială a persoanelor care se află pe un vapor.

rol² sn [At: VICIU, GL. / V: (reg) rulă / Pl: ~uri / E: ger Rolle] 1 Jgheab pe care alunecă buștenii de la locul de tăiere până la căile de transport Si: jilip, scoc 2 (Min) Jgheab ca o pâlnie prin care se încarcă în vagoane cărbunele. 3 (Reg) Parte a joagărului alcătuită din două bârne legate prin stinghii, pe șase sau opt rotițe, pe care se așază bușteanul de tăiat în scânduri. 4 (Ban) Tăvălug. 5 Sul de lemn pentru călcat pe care se înfășoară rufele.

ROL, roluri, s. n. I. 1. Partitură scenică ce revine unui actor într-o piesă de teatru, unui cântăreț într-o operă etc. pentru interpretarea unui personaj. ♦ Personaj interpretat de un actor într-o piesă, într-o operă etc. 2. Atribuție, sarcină care îi revine cuiva în cadrul unei acțiuni; misiune. II. 1. Listă care cuprinde toate procesele ce urmează să se judece într-o anumită zi de către un organ de jurisdicție. ◊ Repunere pe rol = fixare a unui termen de judecată privitor la un proces al cărui curs a fost suspendat. Scoatere de pe rol = măsură prin care un organ de jurisdicție dispune întreruperea îndeplinirii actelor de procedură referitoare la un proces. 2. Registru în care organele financiare țin evidența impozitelor pentru fiecare contribuabil în parte. Rol fiscal. 3. (Mar.) Listă nominală a echipajului unei nave, constituind unul dintre documentele principale fără de care nu se poate naviga legal. – Din fr. rôle.

ROL, roluri, s. n. I. (De obicei în construcție cu verbele «a avea», «a juca» etc.) 1. Însărcinare pe care o primește un artist în distribuția unei piese, a unui program artistic; totalitatea replicilor pe care trebuie să le recite un actor pe scenă. Millo juca rolul unui plăieș. SADOVEANU, E. 68. Peste un an, doi, îl vezi jucînd rol de prim-amorez. C. PETRESCU, C. V. 211. Olga avea un rol, firește de dans, și se găsea în frigurile creației. REBREANU, R. I 253. Rolul lor să se citească de un lector... între culise. NEGRUZZI, S. I 342. ◊ Fig. Făcea parte din guvernul acesta, însă nu accepta rolul de a doua sau a treia vioară. PAS, Z. IV 188. 2. Sarcină sau atribuție care îi revine cuiva în cadrul unei acțiuni mai largi. Avu un sentiment de încredere, simțind că poate aci să-și îndeplinească un rol pentru care simțea că are chemare. BART, E. 313. Oameni care mai tîrziu au jucat un rol însemnat în țară. CARAGIALE, O. III 12. Sînt subprefect de un ocol Și-n țara mea joc mare rol. ALECSANDRI, T. I 257. II. Registru în care sînt trecuți contribuabilii la percepție. Numărul răzeșilor cultivatori săteni este, după rolul făcut în 1869... de 13638 familii. I. IONESCU, P. 83. ♦ Listă care cuprinde procesele în ordinea în care urmează a se judeca la un tribunal. – Variantă: (I, astăzi rar) rolă, role (SADOVEANU, E. 68, CAMIL PETRESCU, O. II 126, CARAGIALE, O. III 230), s. f.

ROL s.n. I. 1. Listă a proceselor care urmează să fie judecate de către o instanță. 2. Registru în care sunt trecuți contribuabilii la percepție. 3. Lista oficială a celor care se află pe un vapor. II. 1. Ceea ce trebuie să recite un actor pe scenă. ♦ Personajul reprezentat de un actor. 2. Atribuție; menire. [Var. rolă s.f. / < fr. rôle, germ. Rolle].

ROL¹ s. n. I. 1. listă a proceselor care urmează să fie judecate într-o zi de către o instanță. 2. registru în care sunt trecuți contribuabilii la percepție. 3. listă a echipajului unei nave. 4. (în unele țări) lista tuturor navelor și a caracteristicilor lor tehnice. II. 1. parte (de text, melodică etc.) ce revine unui interpret într-un spectacol. ◊ personajul interpretat de un actor. 2. atribuție, sarcină care revine cuiva într-o acțiune; menire. 3. semnificație de ordin semantic sau lingvistic pe care o poate avea un cuvânt. (< fr. rôle)

rol s. n. în sint. s. guler rol Guler în formă de rulou ◊ „Linia actuală: rochii și fuste mai lungi, de format tubular, mâneci căzute, guler rol foarte pronunțat care poate servi drept glugă.” R.l. 27 XI 75 p. 3. ◊ „Costum cu guler rol.” Emisiune TV 9 I 84 (după fr. [col] roulé; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)

ROL ~uri n. 1) Parte dintr-o reprezentație, interpretată de un artist. ~ principal. 2) Prezentare pe scenă a unui personaj dintr-o operă artistică (teatrală, cinematografică etc.). Actorul a interpretat un ~ generos. 3) Atribuție pe care o are cineva sau ceva în cadrul unui întreg (sistem); funcție. ~ul omului în societate. ◊ A juca un ~ a avea o anumită influență. A-și juca ~ul până la capăt a-și îndeplini misiunea în toate privințele. /<fr. rôle, germ. Rolle

rol n. 1. listă: rol de contribuțiuni; 2. ceeace trebuie să reciteze un actor într’o piesă de teatru; 3. personaj reprezentat de actor: rolul lui Despot-Vodă; 4. parte ce se iea într’o afacere: a juca un rol important; 5. atribuțiune specială: rolul unui părinte de familie.

*rol n., pl. urĭ (fr. rôle, d. lat. rótulus, sul, vălătuc. V. rulez). Listă, condică: rol de contribuțiunĭ. Partea saŭ personaju pe care trebuĭe să-l joace un actor într’o pĭesă: a juca rolu avaruluĭ. Atribuțiune specială: rolu unuĭ comandant. A crea un rol, a-l juca așa în cît să nu te întreacă nimenĭ. A juca un rol, a avea importanță: banu joacă mare rol. A juca saŭ a avea un rol frumos saŭ urît, a face fapte frumoase orĭ urîte: el a jucat un rol urît în această afacere. A-țĭ lua rolu’n serios, a lucra cu seriozitate. A-țĭ lua rolu de, a face pe: el șĭ-a luat rolu de critic.

roală sf vz rol¹

rolă³ sf vz rol¹

rulă¹ sf vz rol²

ROLĂ¹ s. f. v. rol.

ROLĂ² s.f. v. rol.

rol (partitură scenică etc.) s. n., pl. roluri

rol s. n., pl. roluri

rol s. n., pl. roluri

rol, roluri (rolul unui actor; rolul de la percepție).

rolă (rotiță, piesă, unealtă) s. f., g.-d. art. rolei; pl. role

ROL s. v. jilip, scoc, tăvălug, uluc, vălătuc.

ROL s. 1. (înv.) parte. (A avea un ~ într-o piesă.) 2. partitură. (Actorul a beneficiat de un ~ generos.) 3. v. personaj. 4. v. funcție. 5. v. atribuție. 6. v. menire. 7. v. scop.

rol s. v. JILIP. SCOC. TĂVĂLUG. ULUC. VĂLĂTUC.

ROL s. 1. (înv.) parte. (A avea un ~ într-o piesă.) 2. partitură. (Actorul a beneficiat de un ~ generos.) 3. personaj. (Ce ~ interpretezi?) 4. funcție, sarcină. (Ce ~ îndeplinește această piesă în ansamblu?) 5. atribuție, îndatorire, sarcină. (Ce ~ ai în această comisie?) 6. chemare, menire, misiune, rost, sarcină, (reg.) menință, (livr. fig.) sacerdoțiu. (Și-a împlinit ~.) 7. menire, obiectiv, rost, scop, sens, țel, țintă, (pop.) noimă. (~ acestor măsuri a fost acela de a...)

rol (roluri), s. n. – 1. Listă de nume. – 2. Parte dintr-o piesă interpretată de un artist. – 3. Misiune, atribuție. – Var. înv. rolă. Fr. rôle. – Der. înrola, vb. (a înregimenta, a înscrie), după fr. enrôler.

ROL s. n. (< fr. rôle, germ. Rolle): atribuție, sarcină, semnificație de ordin semantic sau lingvistic (fonetic, lexicologic, ortografic, morfologic sau sintactic relațional), pe care o poate avea un element lingvistic. Astfel, se poate vorbi despre r. unor sunete în schimbarea sensului cuvintelor; al accentului în diferențierea unor omonime; al intonației suplimentare în diferențierea imperativului de indicativ; al semnelor de ortografie și al desinențelor; al articolelor; al particulelor din structura numeralelor ordinale, a pronumelor demonstrative și a adverbelor; al prepozițiilor și al locuțiunilor prepoziționale; al conjuncțiilor și al locuțiunilor conjuncționale; al pronumelor și adjectivelor relative în frază; al adverbelor relative în frază etc. Adeseori, termenul rol este echivalat (nerecomandabil) cu termenul de funcție sintactică, atunci când se are în vedere semnificația sintactică funcțională a unor părți de vorbire, adică posibilitatea acestora de a deveni părți de propoziție (principale sau secundare). În acest caz, sintagma (nerecomandabilă) rol sintactic este sinonimă cu sintagma funcție sintactică.

ET QUORUM PARS MAGNA FUI (lat.) și în acestea am avut rol însemnat – Vergiliu, „Eneida”, II, 6. Astfel începe Enea relatarea Războiului troian. Cuvintele indică participarea totală a unei persoane la frământările epocii.