19 definiții pentru observație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OBSERVAȚIE, observații, s. f. 1. Procedeu al cunoașterii științifice care constă în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau a unui proces; observare, cercetare, examinare; studiu. ♦ Supraveghere, urmărire; spec. supraveghere medicală (a unui bolnav). Bolnav ținut sub observație. ◊ Foaie de observație = formular în care se notează istoricul și descrierea bolii, rezultatele examenului clinic și al analizelor de laborator, evoluția bolii și fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. 2. Remarcă, constatare. 3. Obiecție critică; p. ext. mustrare, dojană, reproș. – Din germ. Observation, fr. observation, lat. observatio.

observație sf [At: ȘINCAI, ÎNV. 10 / V: (iuz) ~iune, oservăciune / Pl: ~ii / E: ger Observation, fr observation, lat observatio, -onis] 1 Constatare. 2 Cercetare. 3 Remarcă. 4-5 Supraveghere (medicală). 6 (Îs) Foaie de ~ Formular pe care se notează zilnic evoluția bolii și fazele tratamentului aplicat unui bolnav. 7 Obiecție. 8 (Pex) Mustrare. 9 (Mil; îvr) Observare (9). 10 (Îvr) Iscodire.

OBSERVAȚIE, observații, s. f. 1. Procedeu al cunoașterii științifice care constă în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau a unui proces; observare, cercetare, examinare; studiu. ♦ Supraveghere, urmărire; spec. supraveghere medicală (a unui bolnav). Bolnav ținut sub observație.Foaie de observație = formular în care se notează istoricul și descrierea bolii, rezultatele examenului clinic și al analizelor de laborator, evoluția bolii și fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. 2. Remarcă, constatare. 3. Obiecție critică; p. ext. mustrare, dojană, reproș. – Din germ. Observation, fr. observation, lat. observatio.

OBSERVAȚIE, observații, s. f. 1. Cercetare, examinare, observare (1); studiu. Orice creațiune presupune o îndelungată observație. IBRĂILEANU, SP. CR. 226. Cînd făceam observațiile aceste fiziologice, înaintam încet. NEGRUZZI, S. I 308. Știința nouă întemeindu-se... pe observație, experiență, calcul, a continuat zdrobirea lumii vechi. BĂLCESCU, O. II 9. 2. Remarcă, constatare, observare (2). Mi-a făcut o serie de observații extrem de juste. BARANGA, I. 160. În capul lui... ciocnirile cu lumea, încercările vieții au lăsat o comoară de observații. VLAHUȚĂ, O. A. 391. 3. Obiecție, critică; p. ext. mustrare, dojana, reproș. Aceste cîteva cuvinte pot să arate. cît de binevenită socotesc orice critică, orice observație făcută scrierilor mele. GHEREA, ST. CR. II 8. Domnilor, nu primesc acasă la mine astfel de observații, pe care... le consider ca niște insulte. CARAGIALE, O. I 116. Să urmez eu cum îmi place, Fără a putea guvernul observație a face. ALEXANDRESCU, M. 171. 4. (În legătură cu verbele «a pune», «a ține», «a sta i), «a fi», «a se afla» etc., precedat totdeauna de prep. «sub») Supraveghere, pază. Bolnavul e ținut sub observație. Foaie de observație = formular pe care se notează zilnic evoluția bolii și -fazele tratamentului unui bolnav. Vardaru citi inscripțiile foii de observație. C. PETRESCU, Î. II 46.

OBSERVAȚIE s.f. 1. Procedeu al cunoașterii științifice constînd în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau proces; cercetare, examinare, observare; studiu. 2. Remarcă, constatare. 3. Obiecție, critică. ♦ Mustrare, reproș. 4. Supraveghere. ◊ Foaie de observație = foaie pe care sunt notate zilnic tratamentul și evoluția bolii unui bolnav (în spital). [Gen. -iei, var. observațiune s.f. / cf. fr. observation, lat. observatio].

OBSERVAȚIE s. f. 1. procedeu al cunoașterii științifice în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau proces; examinare. 2. remarcă, constatare. 3. obiecție, critică; mustrare, reproș. 4. supraveghere. ♦ foaie de ~ = foaie pe care sunt notate zilnic tratamentul și evoluția bolii unui bolnav. (< fr. observation, lat. observatio)

OBSERVAȚIE ~i f. 1) v. A OBSERVA.Foaie de ~ document în care sunt înregistrate zilnic evoluția bolii unui bolnav și tratamentul aplicat. A ține sub ~ a supraveghea. 2) Constatare cu privire la un fenomen sau la un fapt observat. 3) Obiecție la o acțiune, la un fapt sau la o lucrare a cuiva. ◊ A face ~ a atrage atenția asupra unei greșeli. [G.-D. observației; Sil. -ți-e] /<germ. Observation, fr. observation, lat. observatio, ~onis

OBSERVAȚIUNE s.f. v. observație.

observați(un)e f. 1. acțiunea de a observa: observațiunea unei legi; 2. cercetare, atentivă: astronomia reclamă observațiuni constante; 3. rezultatul observațiunii: a scrie observațiunile sale; 4. reflexiune: permite-mi o observațiune; 5. replică: nici-o observațiune!

*observațiúne f. (lat. observátio, -ónis). Supunere unei legĭ, uneĭ regule: observarea regulamentuluĭ. Atențiune dată unuĭ lucru, studiŭ: observațiunea vĭețiĭ furnicilor. Lucru observat, descoperire: importantele observațiunĭ ale acestuĭ savant. Obĭecțiune, reflexiune: permite-mĭ o observațiune. Atragere de atențiune, mustrare: profesoru ĭ-a făcut aspre observațiunĭ. Acțiunea de a spiona: armată de observațiune (a mișcărilor dușmanului), a sta în observațiune (a spiona). Băgare de samă, atențiune: asta n’a scăpat observațiuniĭ luĭ. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

observație (desp. -ți-e) s. f., art. observația (desp. -ți-a), g.-d. art. observației; pl. observații, art. observațiile (desp. -ți-i-)

observație (-ți-e) s. f., art. observația (-ți-a), g.-d. art. observației; pl. observații, art. observațiile (-ți-i-)

observație s. f. (sil. -ți-e), art. observația (sil. -ți-a), g.-d. art. observației; pl. observații, art. observațiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OBSERVAȚIE s. 1. v. examinare. 2. v. supraveghere. 3. v. părere. 4. v. indicație. 5. v. critică. 6. v. ceartă.

OBSERVAȚIE s. 1. analiză, cercetare, examinare, observare, scrutare, studiere, studiu, (pop.) iscodire, (înv.) iscoadă, ispită, ispitire. (~ atentă a cuiva.) 2. supraveghere. (Sub ~ medicală.) 3. considerație, considerent, constatare, idee, observare, opinie, părere, reflecție, reflexie, remarcă. (Cîteva ~ asupra...) 4. indicație, însemnare, mențiune, notă, notificare, notificație, precizare, specificare, specificație. (Poartă următoarea ~...) 5. critică, obiecție, rezervă, (rar) observare. (Are unele ~ după lectura romanului.) 6. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, reproș, (pop. și fam.) beșteleală, muștruluială, ocară, (înv. și reg.) înfruntare, probozeală, (reg.) probază, probozenie, (prin Mold.) bănat, (Mold.) șmotru, (înv.) dăscălie, împutăciune, învățătură, preobrăzitură, probozire, răpște, remonstrare, zabrac, (fam. fig.) săpuneală, scuturătură. (~ pe care a primit-o l-a cumințit.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SENSUS, NON AETAS, INVENIT SAPIENTIAM (lat.) observația, nu vârsta, va aduce înțelepciunea – Publilius Syrus, „Sententiae”, 638. Observarea mediului înconjurător și a oamenilor dă cunoștințe și experiență care valorează mai mult decât anii trăiți.

Intrare: observație
observație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • observație
  • observația
plural
  • observații
  • observațiile
genitiv-dativ singular
  • observații
  • observației
plural
  • observații
  • observațiilor
vocativ singular
plural
observațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • observațiune
  • observațiunea
plural
  • observațiuni
  • observațiunile
genitiv-dativ singular
  • observațiuni
  • observațiunii
plural
  • observațiuni
  • observațiunilor
vocativ singular
plural
oservăciune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

observație, observațiisubstantiv feminin

  • 1. Procedeu al cunoașterii științifice care constă în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau a unui proces. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Orice creațiune presupune o îndelungată observație. IBRĂILEANU, SP. CR. 226. DLRLC
    • format_quote Cînd făceam observațiile aceste fiziologice, înaintam încet. NEGRUZZI, S. I 308. DLRLC
    • format_quote Știința nouă întemeindu-se... pe observație, experiență, calcul, a continuat zdrobirea lumii vechi. BĂLCESCU, O. II 9. DLRLC
    • 1.1. Pază, supraveghere, urmărire. DEX '09 DLRLC DN
      • 1.1.1. prin specializare Supraveghere medicală (a unui bolnav). DEX '09 DEX '98
        • format_quote Bolnav ținut sub observație. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • 1.1.1.1. Foaie de observație = formular în care se notează istoricul și descrierea bolii, rezultatele examenului clinic și al analizelor de laborator, evoluția bolii și fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. DEX '09 DLRLC DN
          • format_quote Vardaru citi inscripțiile foii de observație. C. PETRESCU, Î. II 46. DLRLC
  • 2. Observare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mi-a făcut o serie de observații extrem de juste. BARANGA, I. 160. DLRLC
    • format_quote În capul lui... ciocnirile cu lumea, încercările vieții au lăsat o comoară de observații. VLAHUȚĂ, O. A. 391. DLRLC
  • 3. Obiecție critică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Aceste cîteva cuvinte pot să arate. cît de binevenită socotesc orice critică, orice observație făcută scrierilor mele. GHEREA, ST. CR. II 8. DLRLC
    • 3.1. prin extensiune Dojană, mustrare, reproș. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Domnilor, nu primesc acasă la mine astfel de observații, pe care... le consider ca niște insulte. CARAGIALE, O. I 116. DLRLC
      • format_quote Să urmez eu cum îmi place, Fără a putea guvernul observație a face. ALEXANDRESCU, M. 171. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.