22 de definiții pentru domoli domola domui domuli dămoli


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

domolí [At: CORESI, EV. 52 / V: (îvr) dam~ (Pzi: 3 damoale), (înv) ~lá, (reg) ~muí, modalí, (îvr) ~mulí / Pzi: ~lésc; Cj: 3 ~leáscă, (îvr) domoále; Ip: 2 ~léște, (îvr) domoálă / E: vsl домолити сє „a obține prin rugăciuni, a implora”] 1-2 vrt (Îoc „a se înfuria”, „ a se îndârji”) A nu mai fi sau a face să nu mai fie agitat, furios, agresiv Si: a se calma, a se liniști, a se potoli. 3-4 vrt A-și căpăta sau a face să-și capete buna dispoziție. 5-6 vtr A consimți sau a face să consimtă la ceva Si: a îndupleca. 7-8 vtr (C.i. animale) A nu mai fi sau face să nu mai fie agitat sau agresiv. 9-10 vtr (rar) i (C.i. animale) A stăpâni. 11 vt (Înv; c.i. popoare) A supune. 12-13 vtr (C.i. stări psihice, dureri, pasiuni, dispute; îoc „a aprinde”, „a provoca”, „a stârni” etc.) A face să piardă sau a pierde din putere Si: a potoli, a astâmpăra, a calma. 14 vr (D. boli, epidemii; îoc „a crește”, „a se extinde”, „a se înteți”) A înceta. 15 vr (D. elemente sau fenomene ale naturii; îoc „a se intensifica”, „a se înteți”, „a crește”, „a lua amploare”) A scădea în intensitate Si: a se diminua, a slăbi, a se potoli. 16-17 vrt (D. anotimpuri, climă, vreme) A (se) tempera Si: a se îndulci, a se muia. 18 vt (Trs; c.i. lichide) A aduce la temperatura potrivită. 19-20 vtr (C.i. mișcări; îoc „a iuți”, „a grăbi”, „ a accelera”) A(-și) încetini viteza sau ritmul de desfășurare. 21 vr (Trs) A se apleca încet. 22 vr (D. sunete; îoc „a se amplifica”) A deveni mai slab, mai înfundat. 23-24 vtrp (C.i. glasul) A(-și) atenua intensitatea, tonalitatea. 25-26 vrrt (Reg; îf domui, dămoli) A (se) sfătui (în taină). 27 vr (Rar; d. terenuri) A deveni mai puțin abrupt.

DOMOLÍ, domolesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face să se miște sau a se mișca mai încet. ♦ Tranz. A înfrâna, a struni un animal. 2. Refl. (Despre elemente sau fenomene ale naturii) A se liniști, a se potoli, a scădea în intensitate. 3. Tranz. și refl. A (se) calma, a (se) îmblânzi, a (se) tempera. 4. Refl. (Despre pante, dealuri etc.) A deveni mai puțin înclinat, mai lin, mai ușor de urcat. – Cf. sl. domolitise „a obține prin rugăciuni”, ucr. domolyty „a obține”.

DOMOLÍ, domolesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face să se miște sau a se mișca mai încet. ♦ Tranz. A înfrâna, a struni un animal. 2. Refl. (Despre elemente sau fenomene ale naturii) A se liniști, a se potoli, a scădea în intensitate. 3. Tranz. și refl. A (se) calma, a (se) îmblânzi, a (se) tempera. 4. Refl. (Despre pante, dealuri etc.) A deveni mai puțin înclinat, mai lin, mai ușor de urcat. – Cf. sl. domoliti se „a obține prin rugăciuni”, ucr. domolyty „a obține”.

DOMOLÍ, domolesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre elemente sau fenomene ale naturii; în opoziție cu înteți, agita) A se liniști, a se potoli, a se modera, a scădea. [Viscolul] pornise sara și s-a domolit în amurgul zilei a treia. SADOVEANU, P. M. 178. Patru ceasuri se lupta, Patru ceasuri se-ntrecea... Iar cînd soare-mi scăpăta, Cînd din toi se domolea, Procletul se înmuia Și din gură se ruga. TEODORESCU, P. P. 443. 2. Tranz. (Cu complemente care indică o mișcare; în opoziție cu iuți, grăbi, zori) A face să se miște mai încet; a încetini, a rări. Ca să-i poată răspunde, Petrescu a trebuit să-și domolească fuga pe măsura pașilor bătrînului. GALAN, Z. R. 303. După ce făcu repejor drumul la mănăstire, se opri puțintel în pajiștea ogrăzii, ca să-și domolească răsufletul. SADOVEANU, P. M. 251. Făt-Frumos domoli pasul calului și așeză pe fată pe acela al tatîne-său. EMINESCU, N. 27. ◊ Refl. Dacă... mi s-ar domoli zvîcnitul arterelor și potoli bătăile inimii, totul s-ar limpezi. CAMIL PETRESCU, T. I 50. Se ajungea însă la jumătățile de poștă pe nerăsuflate. Cu cît se înnopta însă, vîrtejul, în loc să se domolească, se ducea mai iute. MACEDONSKI, O. III 19. ♦ (Cu privire la cai sau la vite) A struni, a înfrîna. Lungiți pe mușchiul verde și domolind fugarii (= caii) Ce zburdă pe-ntuneric și desfrunzesc tufanii, Voinicii... grăiesc. ALECSANDRI, P. III 211. Pe jugani că mi-i oprea, Pe jugani că-i domolea. TEODORESCU, P. P. 690. 3. Tranz. (În opoziție cu îndîrji, aprinde, înfuria) A potoli, a calma, a tempera, a astîmpăra, a îmblînzi. Taci, omule! încercă să-l domolească bătrîna, ghiontindu-l cu piciorul, pe sub masă. CAMILAR, TEM. 10. Bădiță Neonil, să deschid ușa?Deschide; domolește cînele. SADOVEANU, P. M. 96. Anii nu-i puteau domoli hărnicia. ANGHEL, PR. 5. ◊ Refl. Ba de ciomege, ba de glasul stăpînului, cîinii se domoliră. GALACTION, O. I 283. Citește emoționată și, cînd ajunge la semnătură, se domolește puțin. CAMIL PETRESCU, T. I 433. Copilul se domoli din plîns, apoi îi zîmbi. SANDU-ALDEA, U. P. 159. Vrea să zică, te-ai domolit?... Cu atîta mai bine. ALECSANDRI, T. I 94. 4. Refl. (Despre durere, boală; în opoziție cu înteți, mări, crește, bîntui) A scădea, a pierde din violență, a se liniști; a începe să dispară. După un an... boala a început a se domoli și lumea s-a readunat, încetul cu încetul, în oraș. GHICA, S. A. 57. 5. Refl. (Despre o pantă, un deal etc.) A deveni mai puțin înclinat, mai lin. Pieptul dealului se domolise, pădurile străjuiau în depărtare, văile erau mai potrivite și un platou puternic... creștea frumos, sub norii albi, de iunie. GALACTION, O. I 38.

A DOMOLÍ ~ésc tranz. 1) A face să se domolească; a potoli; a modera; a tempera. 2) (caii) A stăpâni cu ajutorul frâului; a struni; a înfrâna. /<ucr. domolyty

A SE DOMOLÍ mă ~ésc intranz. 1) A se mișca mai domol. 2) (despre fenomene ale naturii) A pierde din intensitate (până la încetare); a se liniști; a se tempera; a se modera; a se potoli; a se ogoi. 3) (despre persoane) A deveni calm, înfrânându-se; a se liniști; a se tempera; a se modera. 4) (despre pante, dealuri etc.) A deveni mai lin; a-și reduce unghiul de înclinație. /<ucr. domolyty

domolì v. a face mai domol, a (se) liniști. [Cf. slav. DOMOLI, a se ruga].

dămol, dămolésc V. domol.

domolésc v. tr. (vsl. *do-malitĭ, d. maliti, a micșora. V. umilesc). Fac domol, potolesc, liniștesc: a domoli un om, furia, mersu. – Și dăm-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

domolí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domolésc, imperf. 3 sg. domoleá; conj. prez. 3 să domoleáscă

domolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. domolésc, imperf. 3 sg. domoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. domoleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DOMOLÍ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. a (se) încetini, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera. (Și-a ~ fuga.) 4. v. calma. 5. a (se) calma, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) stăpâni, a (se) tempera. (Te rog să te ~!) 6. v. cuminți. 7. v. struni. 8. v. calma. 9. v. tempera. 10. v. atenua.

DOMOLI vb. 1. a (se) astîmpăra, a (se) calma, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera, (pop.) a (se) molcomi, a (se) stîmpăra, (înv. și reg.) a (se) prinde, (înv.) a (se) așeza, (fig.) a (se) stinge. (Și-a ~ setea.) 2. a (se) alina, a (se) calma, a (se) îmblînzi, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera, a (se) ușura, (înv. și pop.) a (se) ostoi, (pop.) a (se) ogoi, (înv. si reg.) a (se) mîngîia, (înv.) a (se) odihni, (fig.) a adormi, a (se) răcori. (I-a ~ durerea.) 3. a (se) încetini, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) tempera. (Și-a ~ fuga.) 4. a (se) calma, a (se) îmblînzi, a (se) îmbuna, a (se) împăca, a (se) liniști, a (se) potoli, (reg.) a (se) țistui, (înv.) a (se) dezmînia. (Era enervat și abia a reușit să-l ~.) 5. a (se) calma, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) stăpîni, a (se) tempera. (Te rog să te ~!) 6. a (se) astîmpăra, a (se) cuminți, a (se) liniști, a (se) potoli, (înv. și reg.) a (se) stăvi, (înv.) a (se) înțelepți. (Un plod care nu se mai ~.) 7. a înfrîna, a liniști, a struni. (A ~ un animal.) 8. a se calma, a se liniști, a se potoli, (fig.) a se destinde. (Atmosfera din casă s-a mai ~.) 9. a potoli, a stăpîni, a stăvili, a tempera, (fig.) a înfrîna, a zăgăzui. (I-a mai ~ avîntul.) 10. a (se) atenua, a (se) calma, a descrește, a (se) diminua, a (se) liniști, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a scădea, a slăbi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (fig.) a (se) îmblînzi, a (se) îndulci, a (se) înmuia, a (se) muia. (Viteza vîntului s-a mai ~.)

A (se) domoli ≠ a (se) întărâta, a (se) intensifica

A se domoli ≠ a se agita, a se alarma, a se neliniști


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

domolí (domolésc, domolít), vb. – A calma, a împăca, a liniști. Sl. maliti „a micșora”, de la malŭ „mic”, cu pref. exhaustiv do-, ca în doborî, dogori, domiri, etc. (Miklosich, Lexicon, 361; Cihac, II, 99; Scriban). Vocalismul nu prezintă dificultăți (ăo ca în sl. mamitirom. momi). – Der. domol, adv. (încet, ușor), postverbal. Tiktin combate proveniența sl., din motive pe care nu le explică, iar Candrea dă etimonul drept necunoscut. Este posibil să fie așa deoarece astăzi cuvîntul se simte oarecum creație expresivă, datorită consonanței sale, care îl asimilează creațiilor în -li.

Intrare: domoli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • domoli
  • domolire
  • domolit
  • domolitu‑
  • domolind
  • domolindu‑
singular plural
  • domolește
  • domoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • domolesc
(să)
  • domolesc
  • domoleam
  • domolii
  • domolisem
a II-a (tu)
  • domolești
(să)
  • domolești
  • domoleai
  • domoliși
  • domoliseși
a III-a (el, ea)
  • domolește
(să)
  • domolească
  • domolea
  • domoli
  • domolise
plural I (noi)
  • domolim
(să)
  • domolim
  • domoleam
  • domolirăm
  • domoliserăm
  • domolisem
a II-a (voi)
  • domoliți
(să)
  • domoliți
  • domoleați
  • domolirăți
  • domoliserăți
  • domoliseți
a III-a (ei, ele)
  • domolesc
(să)
  • domolească
  • domoleau
  • domoli
  • domoliseră
domola
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
domui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
domuli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dămoli
  • dămolire
  • dămolit
  • dămolitu‑
  • dămolind
  • dămolindu‑
singular plural
  • dămolește
  • dămoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dămolesc
(să)
  • dămolesc
  • dămoleam
  • dămolii
  • dămolisem
a II-a (tu)
  • dămolești
(să)
  • dămolești
  • dămoleai
  • dămoliși
  • dămoliseși
a III-a (el, ea)
  • dămolește
(să)
  • dămolească
  • dămolea
  • dămoli
  • dămolise
plural I (noi)
  • dămolim
(să)
  • dămolim
  • dămoleam
  • dămolirăm
  • dămoliserăm
  • dămolisem
a II-a (voi)
  • dămoliți
(să)
  • dămoliți
  • dămoleați
  • dămolirăți
  • dămoliserăți
  • dămoliseți
a III-a (ei, ele)
  • dămolesc
(să)
  • dămolească
  • dămoleau
  • dămoli
  • dămoliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

domoli domola domui domuli dămoli

  • 1. tranzitiv reflexiv A face să se miște sau a se mișca mai încet.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rări încetini 5 exemple
    exemple
    • Ca să-i poată răspunde, Petrescu a trebuit să-și domolească fuga pe măsura pașilor bătrînului. GALAN, Z. R. 303.
      surse: DLRLC
    • După ce făcu repejor drumul la mănăstire, se opri puțintel în pajiștea ogrăzii, ca să-și domolească răsufletul. SADOVEANU, P. M. 251.
      surse: DLRLC
    • Făt-Frumos domoli pasul calului și așeză pe fată pe acela al tatîne-său. EMINESCU, N. 27.
      surse: DLRLC
    • Dacă... mi s-ar domoli zvîcnitul arterelor și potoli bătăile inimii, totul s-ar limpezi. CAMIL PETRESCU, T. I 50.
      surse: DLRLC
    • Se ajungea însă la jumătățile de poștă pe nerăsuflate. Cu cît se înnopta însă, vîrtejul, în loc să se domolească, se ducea mai iute. MACEDONSKI, O. III 19.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A înfrâna, a struni un animal.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: struni înfrâna 2 exemple
      exemple
      • Lungiți pe mușchiul verde și domolind fugarii (= caii) Ce zburdă pe-ntuneric și desfrunzesc tufanii, Voinicii... grăiesc. ALECSANDRI, P. III 211.
        surse: DLRLC
      • Pe jugani că mi-i oprea, Pe jugani că-i domolea. TEODORESCU, P. P. 690.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre elemente sau fenomene ale naturii) A se liniști, a se potoli, a scădea în intensitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: liniști modera potoli scădea 2 exemple
    exemple
    • [Viscolul] pornise sara și s-a domolit în amurgul zilei a treia. SADOVEANU, P. M. 178.
      surse: DLRLC
    • Patru ceasuri se lupta, Patru ceasuri se-ntrecea... Iar cînd soare-mi scăpăta, Cînd din toi se domolea, Procletul se înmuia Și din gură se ruga. TEODORESCU, P. P. 443.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv reflexiv A (se) calma, a (se) îmblânzi, a (se) tempera.
    exemple
    • Taci, omule! încercă să-l domolească bătrîna, ghiontindu-l cu piciorul, pe sub masă. CAMILAR, TEM. 10.
      surse: DLRLC
    • Bădiță Neonil, să deschid ușa? – Deschide; domolește cînele. SADOVEANU, P. M. 96.
      surse: DLRLC
    • Anii nu-i puteau domoli hărnicia. ANGHEL, PR. 5.
      surse: DLRLC
    • Ba de ciomege, ba de glasul stăpînului, cîinii se domoliră. GALACTION, O. I 283.
      surse: DLRLC
    • Citește emoționată și, cînd ajunge la semnătură, se domolește puțin. CAMIL PETRESCU, T. I 433.
      surse: DLRLC
    • Copilul se domoli din plîns, apoi îi zîmbi. SANDU-ALDEA, U. P. 159.
      surse: DLRLC
    • Vrea să zică, te-ai domolit?... Cu atîta mai bine. ALECSANDRI, T. I 94.
      surse: DLRLC
  • 4. reflexiv (Despre durere, boală; în opoziție cu înteți, mări, crește, bântui) A pierde din violență, a se liniști; a începe să dispară.
    surse: DLRLC sinonime: liniști scădea un exemplu
    exemple
    • După un an... boala a început a se domoli și lumea s-a readunat, încetul cu încetul, în oraș. GHICA, S. A. 57.
      surse: DLRLC
  • 5. reflexiv (Despre pante, dealuri etc.) A deveni mai puțin înclinat, mai lin, mai ușor de urcat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Pieptul dealului se domolise, pădurile străjuiau în depărtare, văile erau mai potrivite și un platou puternic... creștea frumos, sub norii albi, de iunie. GALACTION, O. I 38.
      surse: DLRLC

etimologie: