13 definiții pentru indispus

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INDISPÚS, -Ă, indispuși, -se, adj. Care nu este bine dispus, care este supărat, mâhnit. ♦ Care nu se simte bine, care este ușor bolnav. ♦ (Fam.; despre femei) Care este în perioada de menstruație. – V. indispune. Cf. fr. indisposé.

INDISPÚS, -Ă, indispuși, -se, adj. Care nu este bine dispus, care este supărat, mâhnit. ♦ Care nu se simte bine, care este ușor bolnav. ♦ (Fam.; despre femei) Care este în perioada de menstruație. – V. indispune. Cf. fr. indisposé.

indispus, ~ă a [At: DA / Pl: ~uși, ~e / E: indispune] 1 Care nu e bine dispus. 2 Care este mâhnit temporar. 3 Supărat. 4 A cărui sănătate este ușor și temporar afectată. 5 (D. femei) Care este la menstruație.

INDISPÚS, -Ă, indispuși, -se, adj. Care este prost dispus, ușor supărat sau mîhnit. Revenii acasă indispus. GALACTION, O. I 230. Era indispus, mai tras la față și mai palid ca altă dată. VLAHUȚĂ, O. A. I 99. ♦ Care are o tulburare ușoară și trecătoare a sănătății, ușor bolnav. Eram ș-așa indispus de neodihnă. CARAGIALE, O. II 12.

INDISPÚS, -Ă adj. Prost dispus. ♦ Ușor bolnav. [< indispune, cf. fr. indisposé].

INDISPÚS, -Ă adj. prost dispus, supărat. ◊ ușor bolnav. ◊ (despre femei) care este în perioada de menstruație. (< indispune)

INDISPÚS ~să (~și, ~se) 1) Care este prost dispus; fără dispoziție. 2) Care este afectat de o indispoziție; ușor bolnav. /v. a (se) indispune

*indispús, -ă adj. Cam bolnav. Fig. Supărat.

*indispún, -pús, a -púne v. tr. (d. dispun, după fr. indisposer). Turbur puțin sănătatea: căldura-ĭ indispune pe ceĭ sîngeroșĭ. Fig. Previn pe cineva contra cuĭva, supăr: tu l-aĭ indispus contra mea, observațiunea mea l-a indispus.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

indispus adj. m., pl. indispuși; f. indispusă, pl. indispuse

indispús adj. m., pl. indispúși; f. sg. indispúsă, pl. indispúse

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INDISPÚS adj. 1. v. supărat. 2. v. mahmur. 3. (MED.) (înv.) zaif. (E ușor ~ de la o gripă.)

INDISPUS adj. 1. abătut, amărît, deprimat, descurajat, îndurerat, întristat, mîhnit, necăjit, supărat, trist, (pop.) obidit, (înv. și reg.) scîrbit, supărăcios, (înv.) dosădit, ponosit, pricăjit, (fig.) cătrănit, pleoștit, plouat. (Om ~; era tare ~.) 2. mahmur, (înv.) tiriachiu. (Om ~ după chef.) 3. (MED.) (înv.) zaif. (E ușor ~ de la o gripă.)

Indispus ≠ bucuros, vesel, voios

Intrare: indispus
indispus adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indispus
  • indispusul
  • indispusu‑
  • indispu
  • indispusa
plural
  • indispuși
  • indispușii
  • indispuse
  • indispusele
genitiv-dativ singular
  • indispus
  • indispusului
  • indispuse
  • indispusei
plural
  • indispuși
  • indispușilor
  • indispuse
  • indispuselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

indispus, indispuadjectiv

  • 1. Care nu este bine dispus, care este supărat, mâhnit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Revenii acasă indispus. GALACTION, O. I 230. DLRLC
    • format_quote Era indispus, mai tras la față și mai palid ca altă dată. VLAHUȚĂ, O. A. I 99. DLRLC
    • 1.1. Care nu se simte bine, care este ușor bolnav. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: zaif
      • format_quote Eram ș-așa indispus de neodihnă. CARAGIALE, O. II 12. DLRLC
    • 1.2. familiar (Despre femei) Care este în perioada de menstruație. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.