11 definiții pentru importun (adj.)
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (4)
Explicative DEX
IMPORTUN, -Ă, importuni, -e, s. m. și f., adj. (Livr.) (Persoană) care importunează. – Din fr. importun, lat. importunus.
IMPORTUN, -Ă, importuni, -e, s. m. și f., adj. (Livr.) (Persoană) care importunează. – Din fr. importun, lat. importunus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
importun, ~ă [At: ARISTIA, PLUT., ap. DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr importun, lat importunus] 1-2 smf, a (Persoană) care importunează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPORTUN, -Ă adj., s.m. și f. (Franțuzism) (Om) agasant, obositor (prin asiduitățile sale); plicticos, supărător. ♦ Nepotrivit. [< fr. importun, cf. lat. importunus – dificil de abordat].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMPORTUN, -Ă adj. agasant, obositor, plicticos, supărător. ◊ nepotrivit. (< fr. importun, lat. importunus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
IMPORTUN ~ă (~i, ~e) și substantival Care plictisește sau jenează pe alții prin prezența sa sau prin insistențele sale. /<fr. importun, lat. importunus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
importun a. supărător.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*importún, -ă adj. (lat. im-portunus, V. oportun). Supărător, incomodant: om importun. Adv. În mod importun.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
importun (livr.) adj. m., pl. importuni; f. importună, pl. importune
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
importun (livr.) adj. m., pl. importuni; f. importună, pl. importune
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
importun adj. m., pl. importuni; f. sg. importună, pl. importune
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
importun.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
importun, importunisubstantiv masculin importună, importunesubstantiv feminin importun, importunăadjectiv
- 1. (Persoană) care importunează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Una din calamitățile vieții este tagma importunilor. ALECSANDRI, S. 96. DLRLC
- 1.1. Nepotrivit. DNsinonime: nepotrivit
-
etimologie:
- importun DEX '09 DEX '98 DN
- importunus DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.