12 definiții pentru pisălog (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PISĂLOG, -OAGĂ, pisălogi, -oage, s. n., adj. 1. S. n. Unealtă casnică (de lemn, de metal, de piatră etc.), de obicei rotunjită ca o măciucă la un capăt sau la amândouă, cu care se pisează ceva în piuliță sau în piuă; pilug. 2. Adj. (Fam.; adesea substantivat) Care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele. – Pisa + suf. -ălog.

PISĂLOG, -OAGĂ, pisălogi, -oage, s. n., adj. 1. S. n. Unealtă casnică (de lemn, de metal, de piatră etc.), de obicei rotunjită ca o măciucă la un capăt sau la amândouă, cu care se pisează ceva în piuliță sau în piuă; pilug. 2. Adj. (Fam.; adesea substantivat) Care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele. – Pisa + suf. -ălog.

pisălog, ~oa [At: (a. 1805) GRECU, P. 312 / V: (reg) ~lug, ~sol~, ~sulug smf / Pl: ~ogi, ~oage (1-3) și ~uri / E: pisa + -ălog] 1 sn Unealtă casnică de lemn, de metal, de piatră etc., de obicei rotunjită ca o măciucă la unul sau la ambele capete, folosită la pisat în piuliță Si: pilug (2), (reg) mai2 (9), măiag, nilug, pil3 (2), pisălău (1), pisător (1), pisoi3 (1). 2 sn (Reg; îe) A-i sta (cuiva) ~lug pe cap A pisa (14). 3 (Reg) Mai2 (8). 4 sm (Reg; îf pisălug) Pilug (1). 5-6 smf, a (Fam) (Persoană) care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele. 7 sm (Reg; dep; îf pisălug) Cal bătrân, care merge greu.

PISĂLOG2, -OAGĂ, pisălogi, -oage, adj. (Familiar; adesea substantivat) Persoană care plictisește cu vorba, cu insistențele. Ne-a tras Jan o șuetă, de nu mai puteam scăpa. Teribil pisălog! Încolo, băiat admirabil. C. PETRESCU, C. V. 63.

PISĂLOG1 ~oagă (~ogi, ~oage) și substantival fam. (despre persoane) Care plictisește prin insistența sa. /a pisa + suf. ~ălog

pisălóg n., pl. oage (d. pisez cu sufixu -log. V. piŭă). Vest. Chilug, instrument de metal, de lemn orĭ de porțelan cu care izbeștĭ în piŭă cînd pisezĭ. Fig. Iron. Persoană care te pisează cu vorba.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pisălog1 adj. m., s. m., pl. pisălogi; adj. f., s. f. pisăloa, pl. pisăloage

pisălog1 adj. m., s. m., pl. pisălogi; adj. f., s. f. pisăloagă, pl. pisăloage

pisălog adj. m., (persoană) s. m., pl. pisălogi; f. sg. pisăloagă, g.-d. art. pisăloagei, pl. pisăloage

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PISĂLOG adj. v. cicălitor, sâcâitor.

pisălog adj. v. CICĂLITOR. SÎCÎITOR.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pisălog, -oagă, pisălogi, -oage s. m., s. f., adj. (persoană) care plictisește pe cineva cu insistențele sale / cu repetarea aceluiași lucru

Intrare: pisălog (adj.)
pisălog1 (adj.) adjectiv admite vocativul
adjectiv (A64)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pisălog
  • pisălogul
  • pisălogu‑
  • pisăloa
  • pisăloaga
plural
  • pisălogi
  • pisălogii
  • pisăloage
  • pisăloagele
genitiv-dativ singular
  • pisălog
  • pisălogului
  • pisăloage
  • pisăloagei
plural
  • pisălogi
  • pisălogilor
  • pisăloage
  • pisăloagelor
vocativ singular
  • pisălogule
  • pisăloa
  • pisăloago
plural
  • pisălogilor
  • pisăloagelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pisălog, pisăloaadjectiv

  • 1. familiar adesea substantivat Care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ne-a tras Jan o șuetă, de nu mai puteam scăpa. Teribil pisălog! Încolo, băiat admirabil. C. PETRESCU, C. V. 63. DLRLC
etimologie:
  • Pisa + sufix -ălog. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.