14 definiții pentru demonta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEMONTA, demontez, vb. I. Tranz. A desface un aparat, un mecanism, un instrument etc. în părțile lui componente. ♦ Fig. A descuraja, a deprima, a dezorienta pe cineva; a obosi, a extenua pe cineva. – Din fr. démonter.

DEMONTA, demontez, vb. I. Tranz. A desface un aparat, un mecanism, un instrument etc. în părțile lui componente. ♦ Fig. A descuraja, a deprima, a dezorienta pe cineva; a obosi, a extenua pe cineva. – Din fr. démonter.

demonta vt [At: BARCIANU / V: dezm~ / Pzi: ~tez / E: fr démonter] 1 A desface un mecanism, un aparat, un instrument în părțile lui componente. 2 (Fig) A descuraja pe cineva. 3 (Fig) A deprima pe cineva. 4 (Fig) A dezorienta pe cineva. 5 (Fig) A extenua pe cineva.

DEMONTA, demontez, vb. I. Tranz. A desface un obiect montat, un mecanism, un aparat sau un instrument în părțile lui componente. (Refl. pas.) Tu trebuie să rămîi cu mine, ca să vezi cum se demontează o piesă. PAS, Z. I 307. ♦ Fig. (Franțuzism, cu privire la oameni) A descuraja, a dezorienta. Tudor Stănescu-Stoian nu păru demontat de întrerupere. C. PETRESCU, O. P. I 88.

DEMONTA vb. I. tr. A desface, a descompune (un mecanism, o mașină etc.) în părțile componente. ♦ (Fig.) A descuraja, a dezorienta (pe cineva). [< fr. démonter].

DEMONTA vb. tr. 1. a desface, a descompune (un mecanism, o mașină) în piesele componente. 2. (fig.) a descuraja, a dezorienta (pe cineva). (< fr. démonter)

A DEMONTA ~ez tranz. 1) (mecanisme, aparate, instalații) A desface în părțile componente. 2) fig. (persoane) A face să piardă siguranța în forțele proprii; a descuraja. /<fr. démonter

demontà v. a desface bucățile ce compun un mecanism: a demonta o pendulă.

dezmonta[1] v vz demonta corectat(ă)

  1. În original, cuv. de definit tipărit incorect: demonta LauraGellner

*demontéz v. tr. (fr. démonter, d. monter, a monta). Desfac bucățile din care se compune un lucru, descĭocălez: a demonta un pat, o mașină.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

demonta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. demontez, 3 demontea; conj. prez. 1 sg. să demontez, 3 să demonteze

demonta (a ~) vb., ind. prez. 3 demontea

demonta vb., ind. prez. 1 sg. demontez, 3 sg. și pl. demontează; conj. prez. 3 sg. și pl. demonteze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

A demonta ≠ a asambla, a monta, a remonta

Intrare: demonta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • demonta
  • demontare
  • demontat
  • demontatu‑
  • demontând
  • demontându‑
singular plural
  • demontea
  • demontați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • demontez
(să)
  • demontez
  • demontam
  • demontai
  • demontasem
a II-a (tu)
  • demontezi
(să)
  • demontezi
  • demontai
  • demontași
  • demontaseși
a III-a (el, ea)
  • demontea
(să)
  • demonteze
  • demonta
  • demontă
  • demontase
plural I (noi)
  • demontăm
(să)
  • demontăm
  • demontam
  • demontarăm
  • demontaserăm
  • demontasem
a II-a (voi)
  • demontați
(să)
  • demontați
  • demontați
  • demontarăți
  • demontaserăți
  • demontaseți
a III-a (ei, ele)
  • demontea
(să)
  • demonteze
  • demontau
  • demonta
  • demontaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

demonta, demontezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.