2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZÉMNIC, zemnice, s. n. (Reg.) Pivniță, beci; bordei săpat în pământ, servind la conservarea bucatelor. – Din bg. zemnik.

ZÉMNIC, zemnice, s. n. (Reg.) Pivniță, beci; bordei săpat în pământ, servind la conservarea bucatelor. – Din bg. zemnik.

zemnic sn [At: (a. 1718) URICARIUL, XX, 231/10 / V: (reg) zăm~, zâm~[1], zim~, ~ă sf / Pl: ~ice și (reg) ~ici, ~uri / E: bg земник] (Îrg) 1 Pivniță (1). 2 Adăpost făcut în pământ în care se țin stupii Si: (îrg) temnic (1). 3 (Rar) Ascunzătoare sub pământ. 4 Bordei (1). 5 Odăiță construită în spatele casei Si: (reg) temnic. corectată

  1. În original, primele două variante, fără accent — LauraGellner

zemnic s.n. (înv., reg.) Pivniță, beci. Zemnicele cu hrană și băutură (SADOV.). ♦ Adăpost în pămînt în care se țin stupii • pl. -ce, (reg.) -ci. /<bg. земник, ucr. земник.

ZÉMNIC, zemnice, s. n. (Mold.; și cu pronunțarea zămnic) Pivniță boltită sau bordei săpat în pămînt, în care se păstrează zarzavaturile și alte alimente în timpul iernii. Unii, cînd dezgroapă la săpătura vrunui zămnic asemenea cioburi, tot la Zaharia le duc. C. PETRESCU, R. DR. 25. Stau lăcățile de-a rîndul de la pod și pîn’ la zemnic. CONTEMPORANUL, VI 261. Este în ogradă și un zemnic cu bîrne. I. IONESCU, D. 207.

ZÉMNIC, zemnice, s. n. (Reg.) Pivniță, beci; bordei săpat în pământ, servind la conservarea bucatelor. – Bg. zemnik.

ZÉMNIC ~ce n. reg. Bordei unde se păstrează în special legumele pentru iarnă. /<bulg. zemnik

ZEMNIC s.n. (ȚR) Bordei (săpat în pămint). Și avea starețul zemnic și ... să rugă [preotul] starețului să-l lase să locuiască într-însul. MĂRGĂRITARE 1691, apud TDRG. Iar și aici ajunge a lăcui într-un zemnic și îngrădit cu un gărdicel. NB, 197. Etimologie:. bg. zemnik. Cf. argea (1), argelaș, hîj, zomoniță.

zemnic n. un fel de bordeiu adâncit în pământ. [Bulg. ZIMNIK, bordeiu de iarnă (din ZIMA, iarnă)].

zémnic și zí- n., pl. e (rut. zemnik, d. zémno, frig; bg. zimnik). Pivniță maĭ mică de păstrat legume orĭ stupĭ. – Mold. Pop. zămnic. În Munt. vest boșcă. V. ĭestic, celar, gherghir.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zémnic (reg.) s. n., pl. zémnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ZÉMNIC, b. (17 B III 54); Zimnicea t., subst. zimnic.

Intrare: Zemnic
Zemnic nume propriu
nume propriu (I3)
  • Zemnic
Intrare: zemnic
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zemnic
  • zemnicul
  • zemnicu‑
plural
  • zemnice
  • zemnicele
genitiv-dativ singular
  • zemnic
  • zemnicului
plural
  • zemnice
  • zemnicelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zămnic
  • zămnicul
  • zămnicu‑
plural
  • zămnice
  • zămnicele
genitiv-dativ singular
  • zămnic
  • zămnicului
plural
  • zămnice
  • zămnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zemnic zămnic

  • 1. regional Moldova Bordei săpat în pământ, servind la conservarea bucatelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: beci (s.n.) pivniță attach_file 3 exemple
    exemple
    • (Și cu pronunțarea zămnic) Unii, cînd dezgroapă la săpătura vrunui zămnic asemenea cioburi, tot la Zaharia le duc. C. PETRESCU, R. DR. 25.
      surse: DLRLC
    • Stau lăcățile de-a rîndul de la pod și pîn‘ la zemnic. CONTEMPORANUL, VI 261.
      surse: DLRLC
    • Este în ogradă și un zemnic cu bîrne. I. IONESCU, D. 207.
      surse: DLRLC

etimologie: