zemnic sn [At: (a. 1718) URICARIUL, XX, 231/10 / V: (reg) zăm~, zâm~^[1], zim~, ~ă sf / Pl: ~ice și (reg) ~ici, ~uri / E: bg земник] (Îrg) 1 Pivniță (1). 2 Adăpost făcut în pământ în care se țin stupii Si: (îrg) temnic (1). 3 (Rar) Ascunzătoare sub pământ. 4 Bordei (1). 5 Odăiță construită în spatele casei Si: (reg) temnic. corectat(ă)