13 definiții pentru zavistuitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZAVISTUITÓR, -OÁRE, zavistuitori, -oare, adj. (Înv.) Invidios, pizmaș; intrigant. [Pr.: -tu-i-] – Zavistui + suf. -tor.

zavistuitor, ~oare smf, a [At: CANTEMIR, HR. 138 / P: ~tu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: zavistui + -tor] (Înv) 1-2 smf, a (Îrg) Invidios. 3-4 smf, a (Îrg) Gelos. 5-6 smf, a (Îrg) Dușmănos. 7-8 smf, a Intrigant. 9-10 smf, a (Îrg) Certăreț (1-2). 11-12 a (Îrg; acțiuni ale oamenilor) Zavistios (11-13).

zavistuitor, -oare adj. (înv.) Invidios, pizmaș, intrigant. Știi că e... zavistuitor în limba ta cea română (HEL.). • sil. -tu-i-. pl. -ori, -oare. /zavistui + - tor.

ZAVISTUITÓR, -OÁRE, zavistuitori, -oare, adj. (Înv.) Invidios, pizmaș, intrigant. [Pr.: -tu-i-] – Zavistui + suf. -tor.

ZAVISTUITÓR, -OÁRE, zavistuitori, -oare, adj. (Învechit) Zavistnic. Răutatea lumei zavistuitoare Ne-au supus fără dreptate la vecinica chinuire. CONACHI, P. 245.

ZAVISTUITÓR, -OÁRE, zavistuitori, -oare, adj. (Înv.) Zavistnic. – Din zavistui + suf. -(i)tor.

ZAVISTUITOR s.m. (Mold., ȚR) Persoană care manifestă invidie, pizmă, răutate, gelozie. A: Sau singur [Simion] din capul său au scornit-o sau de la . . .zavistuitoriu . . . au aflat-o. CANTEMIR, HR. B: Căpitan zavistuit, de zavistuitoriu mai mult slăvit vine. FN. Etimologie: zavistui + suf. -tor. - Vezi și zavistie, zăvistios, zavistliv, zavistnic, zavistui. Cf. băsăos, zavistios, zavistliv, zavistnic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zavistuitór (-tu-i-) (înv.) adj. m., s. m., pl. zavistuitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. zavistuitoáre

zavistuitór adj. m. (sil. -tu-i-), pl. zavistuitóri; f. sg. și pl. zavistuitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZAVISTUITÓR adj. v. gelos, invidios, pizmaș, pizmuitor, ranchiunos.

ZAVISTUITÓR adj., s. v. intrigant.

zavistuitor adj., s. v. INTRIGANT.

zavistuitor adj. v. GELOS. INVIDIOS. PIZMAȘ. PIZMUITOR. RANCHIUNOS.

Intrare: zavistuitor
zavistuitor adjectiv
  • silabație: -tu-i-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zavistuitor
  • zavistuitorul
  • zavistuitoru‑
  • zavistuitoare
  • zavistuitoarea
plural
  • zavistuitori
  • zavistuitorii
  • zavistuitoare
  • zavistuitoarele
genitiv-dativ singular
  • zavistuitor
  • zavistuitorului
  • zavistuitoare
  • zavistuitoarei
plural
  • zavistuitori
  • zavistuitorilor
  • zavistuitoare
  • zavistuitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zavistuitor

etimologie:

  • Zavistui + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM