4 definiții pentru „vroi”   conjugări

VROÍ vb. IV v. vrea.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

VROÍ vb. IV v. vrea.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

Notă: a vroi nu mai este menționat în DOOM2. - cata

VROÍ vb. IV v. voi.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

vreáŭ (vest), vreŭ (Mold. sud) și vraŭ (nord), vrut, a vrea v. tr. (lat. *vŏlere. V. voĭ 2). Voĭesc, am voință să: vreaŭ să plec. – În nord se conjugă așa: vraŭ, vraĭ, vra. Subj. (în toată Mold. să vreĭe, în sud și să vrea). Se zice și vroĭ, vroĭesc, a vroi (amestec din voĭ, voĭesc, și vreaŭ). Cp. cu ĭaŭ și beaŭ. Vrom. vruind și vrund, azĭ vrînd.

Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink