2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VISÁRE, visări, s. f. Faptul de a visa, reverie, meditație. ♦ Fantezie. – V. visa.

visare sf [At: HELIADE, O. II, 414 / Pl: ~sări / E: visa] 1-4 (Rar) Vis2 (1-4). 5 (Fig; rar) Vis2 (26). 6 (Fig; rar) Fantezie (1). 7 (Fig; rar) Irealitate. 8 (Înv; fig) Aspirație irealizabilă. 9 (Înv; fig) Dorință arzătoare. 10 (Înv; fig) Ideal. 11 Stare de pasivitate intelectuală în timpul căreia activitatea mentală nu mai este dirijată asupra unui obiect precis, lăsând să se deruleze imagini vagi, amintiri, reprezentări imaginare Si: reverie, vis2 (30), (rar) visărie (1), visătorie (1), (îvr) visătură (1). 12 Obiect al visării (11) Si: reverie, vis (31), (rar) visărie (2), (îvr) visătură (2). 13 (Ccr) Reprezentare în vis2 (1). 14 (Ccr; poetic) Vedenie (5).

VISÁRE, visări, s. f. Faptul de a visa; reverie, meditație. ♦ Fantezie. – V. visa.

VISÁRE, visări, s. f. Faptul de a visa (v. vis); fig. reverie. Grigore tresări, ca trezit dintr-o visare. REBREANU, R. I 44. Pierdut într-o visare tainică și dulce, soldatul urmărea cu privirea stolul acela de rîndunele. BART, S. M. 67. Dar azi, îmi ești departe.Te fură alte zări În țara primăverii și-a vecinicii visări. CERNA, P. 12. În fața munților noștri sufletul se lasă dus de visare. RUSSO, O. 100. ♦ Fantezie. Mergi tu, luntre-a vieții mele pe-a visării lucii valuri Pînă unde-n ape sfinte se ridică mîndre maluri. EMINESCU, O. IV 110.

visare f. 1. acțiune de a visa; 2. reverie: visări dulci și senine EM.

visáre f. Acțiunea de a visa. Reverie, imaginațiune vagă. Ideĭe vană, himeră: visările ideologilor.

VISÁ, visez, vb. I. 1. Tranz. A avea un vis (1) în timpul somnului, a vedea în vis pe cineva sau ceva. ♦ Refl. A se vedea în vis. ◊ Expr. Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? 2. Intranz. A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației; a-și imagina; a medita. 3. Tranz. și intranz. Fig. A-i trece cuiva prin gând. ◊ Expr. (Intranz.) Când nici nu visezi sau când cu gândul nu visezi = pe neașteptate. ♦ Tranz., intranz. și refl. A dori ceva (cu ardoare), a râvni la ceva. – Din vis.

visa [At: PO 127/25 / Pzi: ~sez, 6 și (înv) ~sez, (îvr) vi / E: vis] 1 vt(a) A avea, în fazele mai puțin profunde ale somnului, o activitate psihică manifestată printr-o succesiune de reprezentări vizuale, cu caracter asociativ și diferite grade de coerență. 2 vt A avea în vis2 (1) imaginea cuiva sau a ceva. 3 vt (Reg; îe) A ~ codri verzi A fi foarte flămând. 4 vt (Reg; îae; șîe a ~ icre verzi) A dori lucruri imposibil de realizat. 5 vt (Reg; îla) Urât să-l visezi Foarte urât. 6 vt (Îe) Nici în vis n-ai ~t Se spune despre ceva (care pare) neverosimil. 7 vr A se vedea în vis2 (1) (drept…). 8 vr (Îe) Unde te ~sezi? Unde crezi că te afli? 9 vi (Asr) A delira (1). 10 vt (Pex) A-și imagina. 11 vi A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației. 12 vi (Îe) A ~ cu ochii deschiși (sau, asr, deștept) A fi într-o stare de reverie. 13 vi (Pop; îe) A ~ deștept A avea halucinații. 14 vt (Fig) A dori ceva cu ardoare Si: a năzui, (pop) a râvni. 15 vi A face planuri de viitor. 16 vi A avea aspirații înalte. 17 vt (Îcn) A-i trece cuiva ceva prin minte. 18 vt (Îcn) A presupune. 19 vi (Îlav) Când nici nu ~sezi (sau ~sează etc.) sau când cu gândul nu ~sezi (ori ~sează etc.) Pe neașteptate. 20 vr A se considera (drept…). 21 vi (Udp „la”, înv „de”, „despre”) A medita asupra unui lucru.

VISÁ, visez, vb. I. 1. Tranz. A avea un vis (1) în timpul somnului, a vedea în vis pe cineva sau ceva. ♦ Refl. A se vedea în vis. ◊ Expr. Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? 2. Intranz. A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației; a-și imagina; a medita. 3. Tranz., intranz. și refl. A dori ceva (cu ardoare), a râvni la ceva. – Din vis.

VISÁ, visez, vb. I. 1. Tranz. A avea un vis în timpul somnului, a vedea (pe cineva sau ceva) în vis. Am visat astă-noapte că am împușcat o duzină de rațe. SADOVEANU, O. VII 337. Într-una te-am visat, Oană. DELAVRANCEA, O. II 35. Copiii dorm, visîndu-și jocul. COȘBUC, P. II 51. ◊ Fig. Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. EMINESCU, O. I 44. ◊ (Cu complement intern) Visase un vis frumos și se deșteptase. ISPIRESCU, L. 230. Ce vis am visat! CARAGIALE, O. III 98. Priviți-i cum visează Visul codrului de fagi. EMINESCU, O. I 101. ◊ Expr. A visa cai (verzi) pe pereți v. cal (1). A visa deștept = a avea halucinații. Am ajuns ca un năuc, visez deștept, nu mai știu ce fac. ISPIRESCU, L. 29. Vrabia mălai visează v. mălai (4). ◊ Intranz. Atunci, după cum văd eu, e rost să visăm urît la noapte. C. PETRESCU, Î. II 6. Mai întîi află că eu nu dorm niciodată, fiindcă visez totdeauna. HOGAȘ, M. N. 21. (Neobișnuit, urmat de o determinare introdusă prin prep. «de» și arătînd obiectul visului) Erhardt adormi și visă de lacul cel mare. GANE, N. II 138. (Fig.) În trupul livezii macii visează. BENIUC, V. 55. Departe, codrii, pe munți, stau încă visînd în ceața lor albastră. SADOVEANU, O. VII 200. ♦ Refl. A se vedea pe sine în vis. Ea zîmbi cînd se visă atît de frumoasă. EMINESCU, N. 29. (Expr.) Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? Unde te visezi de umbli cu porcii după tine? CREANGĂ, P. 83. 2. Intranz. Fig. A se lăsa în voia gîndurilor, a imaginației; a sta în reverie. Ochii ei albaștri-spălăciți stau neclintiți, visînd. SADOVEANU, O. I 335. Dar și mai bine-i, cînd afară-i zloată, Să stai visînd la foc, de somn să picuri. EMINESCU, O. I 119. ◊ (Urmat de determinări care accentuează ideea) Cine n-a simțit oare, la vîrsta lui Radu nespusa fericire de a visa deștept ceasuri întregi. VLAHUȚĂ, O. A. I 117. Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept, Visînd de deștept. EMlNESCU, O. IV 18. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la» sau «despre» și arătînd obiectul reveriei) Visez la fericire, răspunse Elena. BOLINTINEANU, O. 463. 3. Tranz. Fig. A dori cu ardoare ceva; a rîvni la ceva. Ea visa pentru Nică al ei un trai ușor, la tîrg. SADOVEANU, E. 94. De mult visez o școală, un ideal de școală, unde băiatul să vie cu plăcere, să-i fie drag să-nvețe. VLAHUȚĂ, O. A. III 31. Își iubea mult patria și multă vreme a visat libertatea ei. BĂLCESCU, O. I 93. 4. Tranz. Fig. (Mai ales în propoziții negative) A-i trece cuiva ceva prin gînd; a-și închipui, a bănui, a nădăjdui. Niciodată nu visase asemenea apartament. PETRESCU, C. V. 237. O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus! EMINESCU, O. I 146. ◊ Intranz. Dar norocul îi fusese mai prietin decît ar fi îndrăznii ca să viseze. GALACTION, O. I 51. Nici nu visa despre ce avea de gînd procletul de zmeu. ISPIRESCU, L. 128. (Expr.) Cînd nici nu visezi sau cînd cu gîndul nu visezi = pe neașteptate. E un suflet acru, în stare să se răzbune cînd nici nu visezi. REBREANU, I. 73. Cînd nici nu visa... numai iată că se trezește cu dînsa. CREANGĂ, P. 323. Cînd cu gîndul nu visează, El în cursă o să cază. PANN, P. V. II 32.

A VISÁ ~éz 1. tranz. 1) A-și imagina ceva prin somn. 2) fig. A dori ceva foarte mult. 2. intranz. 1) A se lăsa cuprins de gânduri; a da frâu liber imaginației. 2) A vedea în vis. /Din vis

visà v. 1. a avea vise în somn; 2. a fi în delir; 3. a se amăgi cu idei himerice; 4. a spune lucruri extravagante.

viséz v. tr. (d. vis orĭ lat. *visare. V. visez 2). Am visurĭ; a visa un lup, a visa că zborĭ. Fig. Mă gîndesc la himere: nu visa! Bîĭguĭ, vorbesc fără socoteală: visezĭ, prietene!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

visáre s. f., g.-d. art. visắrii; pl. visắri

visáre s. f., g.-d. art. visării; pl. visări

visá (a ~) vb., ind. prez. 3 viseáză

visá vb., ind. prez. 1 sg. viséz, 3 sg. și pl. viseáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VISÁRE s. contemplație, meditație, reverie, vis. (Cufundat în ~.)

VISARE s. contemplație, meditație, reverie, vis. (Cufundat în ~.)

arată toate definițiile

Intrare: visare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • visare
  • visarea
plural
  • visări
  • visările
genitiv-dativ singular
  • visări
  • visării
plural
  • visări
  • visărilor
vocativ singular
plural
Intrare: visa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • visa
  • visare
  • visat
  • visatu‑
  • visând
  • visându‑
singular plural
  • visea
  • visați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • visez
(să)
  • visez
  • visam
  • visai
  • visasem
a II-a (tu)
  • visezi
(să)
  • visezi
  • visai
  • visași
  • visaseși
a III-a (el, ea)
  • visea
(să)
  • viseze
  • visa
  • visă
  • visase
plural I (noi)
  • visăm
(să)
  • visăm
  • visam
  • visarăm
  • visaserăm
  • visasem
a II-a (voi)
  • visați
(să)
  • visați
  • visați
  • visarăți
  • visaserăți
  • visaseți
a III-a (ei, ele)
  • visea
(să)
  • viseze
  • visau
  • visa
  • visaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

visare

  • 1. Faptul de a visa.
    exemple
    • Grigore tresări, ca trezit dintr-o visare. REBREANU, R. I 44.
    • Pierdut într-o visare tainică și dulce, soldatul urmărea cu privirea stolul acela de rîndunele. BART, S. M. 67.
    • Dar azi, îmi ești departe. – Te fură alte zări În țara primăverii și-a vecinicii visări. CERNA, P. 12.
    • În fața munților noștri sufletul se lasă dus de visare. RUSSO, O. 100.
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mergi tu, luntre-a vieții mele pe-a visării lucii valuri Pînă unde-n ape sfinte se ridică mîndre maluri. EMINESCU, O. IV 110.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi visa
    surse: DEX '98 DEX '09

visa

  • 1. tranzitiv A avea un vis (1.) în timpul somnului, a vedea în vis pe cineva sau ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 12 exemple
    exemple
    • Am visat astă-noapte că am împușcat o duzină de rațe. SADOVEANU, O. VII 337.
      surse: DLRLC
    • Într-una te-am visat, Oană. DELAVRANCEA, O. II 35.
      surse: DLRLC
    • Copiii dorm, visîndu-și jocul. COȘBUC, P. II 51.
      surse: DLRLC
    • figurat Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. EMINESCU, O. I 44.
      surse: DLRLC
    • Visase un vis frumos și se deșteptase. ISPIRESCU, L. 230.
      surse: DLRLC
    • Ce vis am visat! CARAGIALE, O. III 98.
      surse: DLRLC
    • Priviți-i cum visează Visul codrului de fagi. EMINESCU, O. I 101.
      surse: DLRLC
    • Atunci, după cum văd eu, e rost să visăm urît la noapte. C. PETRESCU, Î. II 6.
      surse: DLRLC
    • Mai întîi află că eu nu dorm niciodată, fiindcă visez totdeauna. HOGAȘ, M. N. 21.
      surse: DLRLC
    • neobișnuit Erhardt adormi și visă de lacul cel mare. GANE, N. II 138.
      surse: DLRLC
    • figurat În trupul livezii macii visează. BENIUC, V. 55.
      surse: DLRLC
    • figurat Departe, codrii, pe munți, stau încă visînd în ceața lor albastră. SADOVEANU, O. VII 200.
      surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației; a-și imagina.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: medita attach_file 5 exemple
    exemple
    • Ochii ei albaștri-spălăciți stau neclintiți, visînd. SADOVEANU, O. I 335.
      surse: DLRLC
    • Dar și mai bine-i, cînd afară-i zloată, Să stai visînd la foc, de somn să picuri. EMINESCU, O. I 119.
      surse: DLRLC
    • Cine n-a simțit oare, la vîrsta lui Radu nespusa fericire de a visa deștept ceasuri întregi. VLAHUȚĂ, O. A. I 117.
      surse: DLRLC
    • Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept, Visînd de deștept. EMlNESCU, O. IV 18.
      surse: DLRLC
    • Visez la fericire, răspunse Elena. BOLINTINEANU, O. 463.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv intranzitiv figurat A-i trece cuiva prin gând; a-și închipui.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: bănui nădăjdui attach_file 4 exemple
    exemple
    • Niciodată nu visase asemenea apartament. PETRESCU, C. V. 237.
      surse: DLRLC
    • O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus! EMINESCU, O. I 146.
      surse: DLRLC
    • Dar norocul îi fusese mai prietin decît ar fi îndrăznit ca să viseze. GALACTION, O. I 51.
      surse: DLRLC
    • Nici nu visa despre ce avea de gînd procletul de zmeu. ISPIRESCU, L. 128.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie intranzitiv Când nici nu visezi sau când cu gândul nu visezi = pe neașteptate.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • E un suflet acru, în stare să se răzbune cînd nici nu visezi. REBREANU, I. 73.
        surse: DLRLC
      • Cînd nici nu visa... numai iată că se trezește cu dînsa. CREANGĂ, P. 323.
        surse: DLRLC
      • Cînd cu gîndul nu visează, El în cursă o să cază. PANN, P. V. II 32.
        surse: DLRLC
    • 3.2. tranzitiv intranzitiv reflexiv A dori ceva (cu ardoare), a râvni la ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • Ea visa pentru Nică al ei un trai ușor, la tîrg. SADOVEANU, E. 94.
        surse: DLRLC
      • De mult visez o școală, un ideal de școală, unde băiatul să vie cu plăcere, să-i fie drag să-nvețe. VLAHUȚĂ, O. A. III 31.
        surse: DLRLC
      • Își iubea mult patria și multă vreme a visat libertatea ei. BĂLCESCU, O. I 93.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vis
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX