4 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VESTÍT, -Ă, vestiți, -te, adj. Care se bucură de renume; celebru, renumit, faimos. – V. vesti.

VESTÍT, -Ă, vestiți, -te, adj. Care se bucură de renume; celebru, renumit, faimos. – V. vesti.

vestit, ~ă a [At: CORESI, L. 106/17 / V: (reg) veșt~ / Pl: ~iți, ~e / E: vesti1] 1 (Rar) Care este adus la cunoștința cuiva Si: anunțat. 2 (Rar) Căruia i s-a adus la cunoștință ceva Si: anunțat, încunoștințat. 3 (Adesea urmat de determinări introduse prin pp „pentru”, „prin”, (înv) „de”, „la”, „întru” etc.) Care este bine cunoscut (și apreciat) pretutindeni Si: celebru, faimos (1), ilustru, mare1, mărit3, notoriu, renumit, reputat, revestit2, (îvp) numit, (înv) norocit , perifan, (fam) arhicunoscut.

vestit, -ă adj. 1 (adesea urmat de determ. introduse prin prep. „pentru”, „prin”) Care se bucură de renume; care este bine cunoscut pretutindeni, care este celebru, renumit, faimos, ilustru. Era un scriitor vestit prin profunzimea operelor sale. ◊ (adv.; acordat ca un adj., urmat de un adj. de care se leagă prin prep. „de” exprimă super. abs.) Era frumoasă, vestită de frumoasă (ALECS.). 2 Căruia i s-a adus la cunoștință ceva; încunoștințat, anunțat. Fiecare fată vestită duce a doua zi de Crăciun cîte un colac (POP.). • pl. -ți, -te. /v. vesti.

VESTÍT, -Ă, vestiți, -te, adj. Renumit, strălucit, celebru. Bărbatul ei să fie Un braț vestit în taberi și mare-n vitejie. COȘBUC, P. I 133. Fata era vestită de frumoasă. CARAGIALE, O. III 32. O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cate mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus. EMINESCU, O. I 146.

VESTÍT ~tă (~ți, ~te) Care se bucură de o anumită reputație; cu renume; foarte cunoscut; reputat; renumit; slăvit. /v. a vesti

vestit a. 1. anunțat: ziua pământului vestită GR. AL.; 2. fig. renumit, celebru: om vestit.

vestít, -ă adj. Despre care s’a dus vestea, renumit, ilustru, celebru: Ștefan-Vodă cel vestit.

VESTÍ, vestesc, vb. IV. 1. Tranz. A aduce la cunoștință, a face cunoscut; a înștiința, a anunța, a informa. ♦ A face să se prevadă; a prevesti. 2. Refl. A-și face cunoscută, simțită existența sau prezența. 3. Refl. (Înv.) A deveni vestit, faimos. ♦ Tranz. A socoti pe cineva drept..., a considera ca...; a aprecia. – Din veste.

vești1 vt [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 103v/5 / Pzi: ~tesc / E: ml vestire] (Înv) A înveșmânta.

vesti vb. IV. 1 tr. (compl. indică fapte care au avut loc sau care sînt în curs de desfășurare, situații trecute sau existente, informații referitoare la asemenea fapte sau situații) A aduce la cunoștința cuiva, a da de veste, a face cunoscut; a comunica, a informa. Cu bucurie vesti tuturor că trecuse examenul.(refl. impers.) Trebuia să se vestească tuturor că s-a luat o hotărîre nouă.(compl. indică oameni) A anunța, a înștiința. Rămase cu totul surprins cînd doamna Ioanide îi ceru bani, vestindu-l că nu mai are (CĂL.). 2 tr., refl. A face să devină sau a deveni bine cunoscut; a face să capete sau a căpăta faimă, popularitate. Faptele mari și plăcute Urma noastră o vestesc (BOL.). 3 refl. A-și face cunoscută, simțită existența sau prezența. Florile... se vesteau numai prin parfumul lor (C. NEGR.). 4 tr. A constitui un indiciu pentru..., a fi o manifestare care denotă... Ultimele experiențe ale copilului vestesc trecerea spre adolescență (CONST.). 5 tr. A face cunoscut dinainte, a anunța anticipat (orientîndu-se după anumite indicii). Copoii vestesc apropierea vînatului (ODOB.). ♦ Spec. A proroci, a prevesti. Steaua a vestit nașterea lui Hristos.(compl. indică oameni) A pune la curent, a informa în legătură cu o acțiune care urmează să se producă; a face să afle. Își vesti părinții că are de gînd să se însoare (BASS.). 6 refl. A-și face simțită apariția iminentă; a da primele semne de existență. Furtună se vestea pe dealuri (BLA.). 7 tr. A constitui un indiciu care face să se prevadă ceva. Nu era lumina de ziuă... albastră, spălăcită, care vestește zorile (PRED.). • prez.ind. -esc. /veste + -i.

vești vb. IV. refl. (înv.) A se îmbrăca, a se înveșmînta. • prez.ind. -esc. /lat. vestīre.

VESTÍ, vestesc, vb. IV. 1. Tranz. A aduce la cunoștință, a face cunoscut; a înștiința, a anunța, a informa. ♦ A face să se prevadă; a prevesti. 2. Refl. A-și face cunoscută, simțită existență sau prezența. 3. Refl. (Înv.) A deveni vestit, faimos. ♦ Tranz. A socoti pe cineva drept..., a considera ca...; a aprecia. – Din veste.

VESTÍ, vestesc, vb. IV. I. Tranz. (Complementul indică faptul anunțat sau persoana căreia i se anunță) A face cunoscut un fapt, a comunica. [Călăreții] vesteau căderea Tomșei. SADOVEANU, O. VII 147. Nadina, vestită dinainte, îl aștepta. REBREANU, R. I 258. În depărtare abia s-aud cocoșii vestind miezul nopții. DELAVRANCEA, T. 87. ◊ (Faptul anunțat se indică printr-o completivă indirectă sau un complement indirect) Pe țărani îi vestise cîrciumarul Cristea că grecul a trecut spre curte. REBREANU, R. I 170. Prin martie, Cănuță își vesti părinții că are de ghid să se însoare. BASSARABESCU, S. N. 14. Să-mi scriu o scrisoare nouă; S-o trimit la maică-mea S-o vestesc de starea mea. SEVASTOS, C. 308. ◊ (Persoana anunțată se indică printr-un complement indirect, de obicei la dativ) Plutesc în aer glasuri fermecate, Vestindu-mi pretutindeni primăvara. IOSIF, P. 13. Peste o giumătate de ceas, un arnăut intră în salon vestindu-mi că trăsura era gata. ALECSANDRI, O. P. 258. Vestește cătră toți că o să merg și eu. GORJAN, H. I 7. ◊ Absol. Cînd văzură ei una ca aceasta... fuga la boieri de-i vestiră. CREANGĂ, P. 159. ◊ Refl. pas. Îndată vestindu-se fapta, a venit maica acelui flăcău plutaș, una Anița. SADOVEANU, O. VIII 247. ◊ Refl. impers. Se vestise la mare depărtare că nohaii au trecut Nistrul după războiul Tomșei. SADOVEANU, O. VII 77. Ce-ar zice Roma-ntreagă, cînd s-ar vesti prin ea Că o copilă, sclavă, ocupă mintea mea? ALECSANDRI, T. II 208. ◊ Intranz. Aleargă și vestește împăratului despre cele întîmplate. CREANGĂ, O. A. 254. 2. A anunța fapte care urmează să se producă; a da de veste. Un cîine se însărcină să-mi vestească sosirea sculîndu-se iute de unde stătea. HOGAȘ, M. N. 65. Copoii vestesc apropierea vinețiului. ODOBESCU, S. III 42. ♦ A anunța cuiva sosirea unui vizitator. Într-o zi, aflîndu-mă singură acasă, îmi vestiră pe doamna Olga. NEGRUZZI, S. I 49. ♦ A înlesni o previziune; a face să se prevadă; a prevesti. Adierile tot mai tari și mai răcoroase ale vîntului vesteau ploaia. SADOVEANU, O. IV 222. Dimineața de vineri vestea o zi bună. REBREANU, R. I 175. Iaca și soarele răsare, vestind o zi frumoasă. CREANGĂ, O. A. 94. ◊ Refl. S-a vestit multă vreme ploaia, dar norii s-au dus. DUMITRIU, N. 176. Soarele se ridicase din ceață și ziua părea a se vesti frumoasă. SADOVEANU, N. F. 99. ♦ A prezice, a prevesti, a proroci. Bătrînii... Trăgeau cu sorții noaptea, la lună, Și vesteau fetei mare noroc. ALECSANDRI, P. I 21. Cum îmi bate inima! Parcă-mi vestește ceva. id. T. 133. Plopule, de ce jelești? Au vro pacoste cobești Ori de moarte mă vestești? TEODORESCU, P. P. 354. II. Refl. 1. A-și face cunoscută și simțită existența sau prezența, a-și afirma prezența. De departe se vestea uruitul motoarelor. DUMITRIU, V. L. 111. Vara acelui an se vestea sub semnul ropotelor de grindină. C. PETRESCU, R. 5. Florile se vesteau numai prin parfumul lor. NEGRUZZI, S. I 236. Moartea, cu-a sa cruzime se arată, se vestește în fața bietului bolnav. CONACHI, P. 83. 2. (Învechit) A se afirma prin calități deosebite; a deveni vestit, cunoscut. [Sinan-pașa] ajunse de trei ori mare vizir, vestindu-se mai presus de toți căpitanii turci în toate războaiele ce purtă. BĂLCESCU, O. II 79. [Cîrpaciul] s-a vestit dibaci. PANN, P. V. I 50. ♦ Tranz. A socoti pe cineva drept..., a considera ca...; a aprecia. Te vestesc de cel mai nerecunoscător din lume, de om prost și de nimic. GORJAN, H. IV 94.

A VESTÍ ~ésc tranz. (persoane) A pune în cunoștință de cauză; a pune la curent; a anunța; a informa; a înștiința. /Din veste

vestì v. 1. a da de veste, a înștiința, a anunța: ciorile iarna ne vestesc zăpada PANN; 2. a se face vestit: vestindu-se mai presus de toți căpitanii turci BĂLC.

învắsc, -văscút, a -véște și (în)veștésc v. tr. (lat. investire, a îmbrăca, d. vestis, veșmînt, haĭnă; it. vestire, pv. sp. pg. vestir, fr. vêtir.Învăsc, înveștĭ, învește, să învească, întocmaĭ ca cresc). Vechĭ. Azĭ lit. (numaĭ formele’n -uĭ, ut). Îmbrac: un prunc învăscut în scutice. Fig. Poet. Învăscut în raze, înconjurat de raze. Refl. Ignoranța se învăscuse într’înșiĭ (Petrașcu, Fig. lit. contemp. 205), păcatu s’a învăscut în om.

vestésc v. tr. (d. veste). Anunț, înștiințez, duc orĭ trimet veste: l-am vestit să vie, ĭ-am vestit biruința. V. refl. S’a vestit că sosește. – În Bibl. 1688 des și vestuĭesc.

arată toate definițiile

Intrare: vestit
vestit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vestit
  • vestitul
  • vestitu‑
  • vesti
  • vestita
plural
  • vestiți
  • vestiții
  • vestite
  • vestitele
genitiv-dativ singular
  • vestit
  • vestitului
  • vestite
  • vestitei
plural
  • vestiți
  • vestiților
  • vestite
  • vestitelor
vocativ singular
plural
Intrare: vesti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vesti
  • vestire
  • vestit
  • vestitu‑
  • vestind
  • vestindu‑
singular plural
  • vestește
  • vestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vestesc
(să)
  • vestesc
  • vesteam
  • vestii
  • vestisem
a II-a (tu)
  • vestești
(să)
  • vestești
  • vesteai
  • vestiși
  • vestiseși
a III-a (el, ea)
  • vestește
(să)
  • vestească
  • vestea
  • vesti
  • vestise
plural I (noi)
  • vestim
(să)
  • vestim
  • vesteam
  • vestirăm
  • vestiserăm
  • vestisem
a II-a (voi)
  • vestiți
(să)
  • vestiți
  • vesteați
  • vestirăți
  • vestiserăți
  • vestiseți
a III-a (ei, ele)
  • vestesc
(să)
  • vestească
  • vesteau
  • vesti
  • vestiseră
Intrare: vești
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vești
  • veștire
  • veștit
  • veștitu‑
  • veștind
  • veștindu‑
singular plural
  • veștește
  • veștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • veștesc
(să)
  • veștesc
  • veșteam
  • veștii
  • veștisem
a II-a (tu)
  • veștești
(să)
  • veștești
  • veșteai
  • veștiși
  • veștiseși
a III-a (el, ea)
  • veștește
(să)
  • veștească
  • veștea
  • vești
  • veștise
plural I (noi)
  • veștim
(să)
  • veștim
  • veșteam
  • veștirăm
  • veștiserăm
  • veștisem
a II-a (voi)
  • veștiți
(să)
  • veștiți
  • veșteați
  • veștirăți
  • veștiserăți
  • veștiseți
a III-a (ei, ele)
  • veștesc
(să)
  • veștească
  • veșteau
  • vești
  • veștiseră
Intrare: veștit
veștit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veștit
  • veștitul
  • veștitu‑
  • vești
  • veștita
plural
  • veștiți
  • veștiții
  • veștite
  • veștitele
genitiv-dativ singular
  • veștit
  • veștitului
  • veștite
  • veștitei
plural
  • veștiți
  • veștiților
  • veștite
  • veștitelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vestit

  • 1. Care se bucură de renume.
    exemple
    • Bărbatul ei să fie Un braț vestit în taberi și mare-n vitejie. COȘBUC, P. I 133.
      surse: DLRLC
    • Fata era vestită de frumoasă. CARAGIALE, O. III 32.
      surse: DLRLC
    • O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus. EMINESCU, O. I 146.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi vesti
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

vesti

  • 1. tranzitiv A aduce la cunoștință, a face cunoscut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: anunța informa înștiința attach_file 14 exemple
    exemple
    • [Călăreții] vesteau căderea Tomșei. SADOVEANU, O. VII 147.
      surse: DLRLC
    • Nadina, vestită dinainte, îl aștepta. REBREANU, R. I 258.
      surse: DLRLC
    • În depărtare abia s-aud cocoșii vestind miezul nopții. DELAVRANCEA, T. 87.
      surse: DLRLC
    • Pe țărani îi vestise cîrciumarul Cristea că grecul a trecut spre curte. REBREANU, R. I 170.
      surse: DLRLC
    • Prin martie, Cănuță își vesti părinții că are de gînd să se însoare. BASSARABESCU, S. N. 14.
      surse: DLRLC
    • Să-mi scriu o scrisoare nouă; S-o trimit la maică-mea S-o vestesc de starea mea. SEVASTOS, C. 308.
      surse: DLRLC
    • Plutesc în aer glasuri fermecate, Vestindu-mi pretutindeni primăvara. IOSIF, P. 13.
      surse: DLRLC
    • Peste o giumătate de ceas, un arnăut intră în salon vestindu-mi că trăsura era gata. ALECSANDRI, O. P. 258.
      surse: DLRLC
    • Vestește cătră toți că o să merg și eu. GORJAN, H. I 7.
      surse: DLRLC
    • absolut Cînd văzură ei una ca aceasta... fuga la boieri de-i vestiră. CREANGĂ, P. 159.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Îndată vestindu-se fapta, a venit maica acelui flăcău plutaș, una Anița. SADOVEANU, O. VIII 247.
      surse: DLRLC
    • reflexiv impersonal Se vestise la mare depărtare că nohaii au trecut Nistrul după războiul Tomșei. SADOVEANU, O. VII 77.
      surse: DLRLC
    • reflexiv impersonal Ce-ar zice Roma-ntreagă, cînd s-ar vesti prin ea Că o copilă, sclavă, ocupă mintea mea? ALECSANDRI, T. II 208.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Aleargă și vestește împăratului despre cele întîmplate. CREANGĂ, O. A. 254.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A anunța fapte care urmează să se producă; a da de veste.
      exemple
      • Un cîine se însărcină să-mi vestească sosirea... sculîndu-se iute de unde stătea. HOGAȘ, M. N. 65.
        surse: DLRLC
      • Copoii vestesc apropierea vînatului. ODOBESCU, S. III 42.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A anunța cuiva sosirea unui vizitator.
      exemple
      • Într-o zi, aflîndu-mă singură acasă, îmi vestiră pe doamna Olga. NEGRUZZI, S. I 49.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A face să se prevadă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prevesti prezice proroci attach_file 8 exemple
      exemple
      • Adierile tot mai tari și mai răcoroase ale vîntului vesteau ploaia. SADOVEANU, O. IV 222.
        surse: DLRLC
      • Dimineața de vineri vestea o zi bună. REBREANU, R. I 175.
        surse: DLRLC
      • Iaca și soarele răsare, vestind o zi frumoasă. CREANGĂ, O. A. 94.
        surse: DLRLC
      • reflexiv S-a vestit multă vreme ploaia, dar norii s-au dus. DUMITRIU, N. 176.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Soarele se ridicase din ceață și ziua părea a se vesti frumoasă. SADOVEANU, N. F. 99.
        surse: DLRLC
      • Bătrînii... Trăgeau cu sorții noaptea, la lună, Și vesteau fetei mare noroc. ALECSANDRI, P. I 21.
        surse: DLRLC
      • Cum îmi bate inima! Parcă-mi vestește ceva. ALECSANDRI, T. 133.
        surse: DLRLC
      • Plopule, de ce jelești? Au vro pacoste cobești Ori de moarte mă vestești? TEODORESCU, P. P. 354.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A-și face cunoscută, simțită existența sau prezența.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • De departe se vestea uruitul motoarelor. DUMITRIU, V. L. 111.
      surse: DLRLC
    • Vara acelui an se vestea sub semnul ropotelor de grindină. C. PETRESCU, R. 5.
      surse: DLRLC
    • Florile se vesteau numai prin parfumul lor. NEGRUZZI, S. I 236.
      surse: DLRLC
    • Moartea, cu-a sa cruzime se arată, se vestește În fața bietului bolnav. CONACHI, P. 83.
      surse: DLRLC
  • 3. reflexiv învechit A deveni vestit, faimos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • [Sinan-pașa] ajunse de trei ori mare vizir, vestindu-se mai presus de toți căpitanii turci în toate războaiele ce purtă. BĂLCESCU, O. II 79.
      surse: DLRLC
    • [Cârpaciul] s-a vestit dibaci. PANN, P. V. I 50.
      surse: DLRLC
    • 3.1. tranzitiv A socoti pe cineva drept..., a considera ca...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aprecia attach_file un exemplu
      exemple
      • Te vestesc de cel mai nerecunoscător din lume, de om prost și de nimic. GORJAN, H. IV 94.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • veste
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX