10 definiții pentru vestit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VESTIT, -Ă, vestiți, -te, adj. Care se bucură de renume; celebru, renumit, faimos. – V. vesti.

VESTIT, -Ă, vestiți, -te, adj. Care se bucură de renume; celebru, renumit, faimos. – V. vesti.

vestit, ~ă a [At: CORESI, L. 106/17 / V: (reg) veșt~ / Pl: ~iți, ~e / E: vesti1] 1 (Rar) Care este adus la cunoștința cuiva Si: anunțat. 2 (Rar) Căruia i s-a adus la cunoștință ceva Si: anunțat, încunoștințat. 3 (Adesea urmat de determinări introduse prin pp „pentru”, „prin”, (înv) „de”, „la”, „întru” etc.) Care este bine cunoscut (și apreciat) pretutindeni Si: celebru, faimos (1), ilustru, mare1, mărit3, notoriu, renumit, reputat, revestit2, (îvp) numit, (înv) norocit , perifan, (fam) arhicunoscut.

vestit, -ă adj. 1 (adesea urmat de determ. introduse prin prep. „pentru”, „prin”) Care se bucură de renume; care este bine cunoscut pretutindeni, care este celebru, renumit, faimos, ilustru. Era un scriitor vestit prin profunzimea operelor sale. ◊ (adv.; acordat ca un adj., urmat de un adj. de care se leagă prin prep. „de” exprimă super. abs.) Era frumoasă, vestită de frumoasă (ALECS.). 2 Căruia i s-a adus la cunoștință ceva; încunoștințat, anunțat. Fiecare fată vestită duce a doua zi de Crăciun cîte un colac (POP.). • pl. -ți, -te. /v. vesti.

VESTIT, -Ă, vestiți, -te, adj. Renumit, strălucit, celebru. Bărbatul ei să fie Un braț vestit în taberi și mare-n vitejie. COȘBUC, P. I 133. Fata era vestită de frumoasă. CARAGIALE, O. III 32. O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cate mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus. EMINESCU, O. I 146.

VESTIT ~tă (~ți, ~te) Care se bucură de o anumită reputație; cu renume; foarte cunoscut; reputat; renumit; slăvit. /v. a vesti

vestit a. 1. anunțat: ziua pământului vestită GR. AL.; 2. fig. renumit, celebru: om vestit.

vestít, -ă adj. Despre care s’a dus vestea, renumit, ilustru, celebru: Ștefan-Vodă cel vestit.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VESTIT adj. 1. v. celebru. 2. v. consacrat.

VESTIT adj. 1. celebru, faimos, ilustru, mare, renumit, reputat, (înv. și pop.) mărit, numit, (reg.) revestit, (Transilv.) hireș, (înv.) norocit, (grecism înv.) perifan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) strălucit, (rar fig.) strălucitor. (Un ~ savant.) 2. consacrat, cunoscut, faimos, notoriu, recunoscut, renumit, reputat. (Un sportiv ~.)

Intrare: vestit
vestit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vestit
  • vestitul
  • vestitu‑
  • vesti
  • vestita
plural
  • vestiți
  • vestiții
  • vestite
  • vestitele
genitiv-dativ singular
  • vestit
  • vestitului
  • vestite
  • vestitei
plural
  • vestiți
  • vestiților
  • vestite
  • vestitelor
vocativ singular
plural
veștit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veștit
  • veștitul
  • veștitu‑
  • vești
  • veștita
plural
  • veștiți
  • veștiții
  • veștite
  • veștitele
genitiv-dativ singular
  • veștit
  • veștitului
  • veștite
  • veștitei
plural
  • veștiți
  • veștiților
  • veștite
  • veștitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vestit, vestiadjectiv

  • 1. Care se bucură de renume. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Bărbatul ei să fie Un braț vestit în taberi și mare-n vitejie. COȘBUC, P. I 133. DLRLC
    • format_quote Fata era vestită de frumoasă. CARAGIALE, O. III 32. DLRLC
    • format_quote O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus. EMINESCU, O. I 146. DLRLC
etimologie:
  • vezi vesti DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.