16 definiții pentru vedenie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VEDÉNIE, vedenii, s. f. 1. Halucinație; nălucă, fantomă. ♦ (Rar) Miraj. ♦ Ființă care apare în mod nedeslușit sau neașteptat, care sperie prin aspectul ei ciudat; arătare. 2. (Înv.) Imagine, reprezentare. 3. (Pop.) Vedere (I 1). – Din sl. vidĕnije (după vedere).

VEDÉNIE, vedenii, s. f. 1. Halucinație; nălucă, fantomă. ♦ (Rar) Miraj. ♦ Ființă care apare în mod nedeslușit sau neașteptat, care sperie prin aspectul ei ciudat; arătare. 2. (Înv.) Imagine, reprezentare. 3. (Pop.) Vedere (I 1). – Din sl. vidĕnije (după vedere).

vedenie1 sf [At: VARLAAM, C. 394 / V: (îrg) vid~, (înv) ~dan~, videan~, (reg) vidan~ / Pl: ~ii / E: slv видѣниѥ] 1 (Rel) Reprezentare în vis2 (1), în stări extatice etc. a unei ființe (supranaturale), care face cunoscută voința divină Si: apariție (4), (înv) arătare (2), vedere (88) Vz revelație, viziune. 2 (Înv) Text care relatează despre o vedenie (1). 3 Reprezentare în vis2 (1). 4 Falsă percepție a unor situații etc., care nu corespund unei realități concrete. 5 Ființă ireală care apare în vis sau care este imaginată de o persoană stăpânită de emoții puternice, de o boală psihică etc. Si: arătare (24) Vz fantomă (1), halucinație, închipuire, nălucă, nălucire, năzărire. 6 (Olt; îe; îf vidănie) A băga (pe cineva) în vidănii A îngrozi pe cineva. 7 Imagine a unei ființe sau a unui lucru care apare în mod nedeslușit sau neașteptat (și care sperie prin aspectul ei ciudat). 8 (Rar; fig) Miraj. 9-12 (Îvp) Vedere (1-4). 13 (De obicei poetic) Reprezentare (a unei realități). 14 (Ccr) Ceea ce produce o impresie deosebită. 15 (Pop) Minune.

VEDÉNIE, vedenii, s. f. 1. Faptul de a vedea lucruri care nu există în realitate; oameni sau obiecte pe care cei cu imaginația tulburată au impresia că le văd în fața lor; viziune, halucinație, nălucă. În una din nopțile lui de suferință... a avut o vedenie. SADOVEANU, E. 220. Deodată Pisicuța, ca îngrozită parcă de o vedenie fioroasă, se opri ca trăsnită din mers, începu a sforăi și a se smunci îndărăt. HOGAȘ, M. N. 93. Vedenii nedeslușite, șiruri rupte și încîlcite, vorbe stinghere și sfărîmături de idei scăpau în învălmășagul haotic dintre tîmplele-i fierbinți. VLAHUȚĂ, O. A. I 101. ◊ Fig. Gorică.. le momea cu vedenia unei vieți ușoare și bogate. M. I. CARAGIALE, C. 56. ♦ Ființă care apare în mod nedeslușit sau care sperie prin aspectul ei ciudat. Pe cărarea strîmba veniră spre mine, fără sunet de pași, două vedenii. Un căprior și perechea. C. PETRESCU, S. 20. Calul, vedenie mută, Cu coama de vînturi bătută, Stă-n noaptea cu neguri de pază Lui Gelu. COȘBUC, P. II 32. 2. Imagine, reprezentare. Șleahticii auziseră un nume care începea să fie groaznic și aveau vedenia ticăloșiilor și prădăciunilor tătărăști. SADOVEANU, O. VII 96. 3. (Popular) Faptul de a vedea; vedere. Și-i arăta copiii, la a căror vedenie Maica Domnului se îngrețoșa. ȘEZ. V 36.

VEDÉNIE ~i f. 1) Reprezentare imaginară a unor lucruri ireale ca produs al unei stări patologice a psihicului; halucinație; fantasmă; viziune. A avea ~i. 2) (în superstiții) Ființă imaginară, produs al fanteziei, care provoacă spaimă; fantomă; nălucă; arătare; duh; stafie; spirit. /<sl. vidĕnije

vedenie f. viziune. [Slav. VIDĬENIĬE].

vedénie și (vechĭ, azĭ Mold.) vi- f. (vsl. vidĭeniĭe, d. vidĭeti, a vedea. V. vidmă). Arătare, nălucă, spectru. Halucinațiune: a avea vedeniĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vedénie (-ni-e) s. f., art. vedénia (-ni-a), g.-d. art. vedéniei; pl. vedénii, art. vedéniile (-ni-i-)

vedénie s. f. (sil. -ni-e), art. vedénia (sil. -ni-a), g.-d. art. vedéniei; pl. vedénii, art. vedéniile (sil. -ni-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VEDÉNIE s. v. imagine, înfătișare, miraj, ochi, reprezentare, văz, vedere, viziune.

VEDÉNIE s. 1. v. fantomă. 2. v. închipuire. 3. v. halucinație. 4. v. spectru.

VEDENIE s. 1. apariție, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, nălucire, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, viziune, (înv. și pop.) nălucitură, năzăritură, (pop.) iazmă, moroi, (reg.) arătanie, necurățenie, pater, (Ban.) năhoadă, (Mold. și Bucov.) vidmă, (înv.) vedere, zare. (O ~ în noapte.) 2. fantasmagorie, închipuire, nălucire. (O ~ a minții sale.) 3. halucinație, nălucire, năzărire, (înv.) vedere. (A avut o ~.)

vedenie s. v. IMAGINE. ÎNFĂȚIȘARE. MIRAJ. OCHI. REPREZENTARE. VĂZ. VEDERE. VIZIUNE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vedénie (-ii), s. f. – Viziune, nălucă, fantasmă. Sl. vidĕnije (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 455; Conev 97), cu fonetism influențat de a vedea.

Intrare: vedenie
  • silabație: -ni-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vedenie
  • vedenia
plural
  • vedenii
  • vedeniile
genitiv-dativ singular
  • vedenii
  • vedeniei
plural
  • vedenii
  • vedeniilor
vocativ singular
plural

vedenie

  • 1. Faptul de a vedea lucruri care nu există în realitate; oameni sau obiecte pe care cei cu imaginația tulburată au impresia că le văd în fața lor.
    exemple
    • În una din nopțile lui de suferință... a avut o vedenie. SADOVEANU, E. 220.
      surse: DLRLC
    • Deodată Pisicuța, ca îngrozită parcă de o vedenie fioroasă, se opri ca trăsnită din mers, începu a sforăi și a se smunci îndărăt. HOGAȘ, M. N. 93.
      surse: DLRLC
    • Vedenii nedeslușite, șiruri rupte și încîlcite, vorbe stinghere și sfărîmături de idei scăpau în învălmășagul haotic dintre tîmplele-i fierbinți. VLAHUȚĂ, O. A. I 101.
      surse: DLRLC
    • figurat Gorică... le momea cu vedenia unei vieți ușoare și bogate. M. I. CARAGIALE, C. 56.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Ființă care apare în mod nedeslușit sau neașteptat, care sperie prin aspectul ei ciudat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: arătare duh spirit stafie attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pe cărarea strîmbă veniră spre mine, fără sunet de pași, două vedenii. Un căprior și perechea. C. PETRESCU, S. 20.
        surse: DLRLC
      • Calul, vedenie mută, Cu coama de vînturi bătută, Stă-n noaptea cu neguri de pază Lui Gelu. COȘBUC, P. II 32.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Șleahticii auziseră un nume care începea să fie groaznic și aveau vedenia ticăloșiilor și prădăciunilor tătărăști. SADOVEANU, O. VII 96.
      surse: DLRLC
  • 3. popular Faptul de a vedea; vedere (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vedere attach_file un exemplu
    exemple
    • Și-i arăta copiii, la a căror vedenie Maica Domnului se îngrețoșa. ȘEZ. V 36.
      surse: DLRLC

etimologie: