VARZĂ, verze, s. f. Plantă legumicolă bienală din familia cruciferelor, cu frunze mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formând o căpățână compactă, folosită în alimentație (Brassica oleracea); p. ext. mâncare preparată din frunzele acestei plante. ◊ Varză de Bruxelles = varietate de varză cu tulpina înaltă, cu căpățâna mică, de la care se consumă mugurii formați la subsuoara frunzelor (Brassica oleracea gemmifera). Varză creață = varietate de varză cu frunzele încrețite și cu căpățâna afănată (Brassica oleracea sabanda). Varză roșie = varietate de varză cu frunzele roșii-violete, care se consumă ca salată (Brassica oleracea rubara). ◊ Expr. (Fam.) A face o varză = a încurca lucrurile, a nu face nicio ispravă. A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărți și caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui. – Lat. vir(i)dia „verdețuri”.

varză sf [At: PSALT. HUR. 30^v/19 / V: (îrg) vea~ / Pl: verze, (reg) verzi / E: ml virdia (< viridia)] 1 (Înv; lpl) Verdeață. 2 (Înv; lpl) Plante¹. 3 (Înv; lpl) Ierburi. 4 (Mar; lpl) Legume. 5 (Trs; lpl) Buruieni folosite ca nutreț. 6 (Buc; Mol; lpl) Mâncare făcută mai ales din frunze tocate de lobodă, știr³ și sfeclă, fierte și drese de obicei cu ou sau cu smântână. 7 (Reg; lpl) Fiertură de plante¹ sălbatice (hamei, urzici, scaieți etc.). 8 (Șîc ~-albă, ~-(cu)-căpățână, ~-de-grădină, ~-văratică, ~-de-toamnă, ~-de-iarnă, ~-creață) Plantă erbacee din familia cruciferelor cu frunze mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formând o căpățână compactă, folosită în alimentație Si: (reg) curechi (Brassica oleracea). 9 (Șîc ~-roșie) Plantă erbacee din familia cruciferelor asemănătoare cu varza (8), cu frunzele roșii-violacee, folosită în alimentație, mai ales sub formă de salată (Brassica oleracea rubra). 10 (Șîc ~-creață, ~-nemțească, ~-de-vară, reg, ~-chel, ~-bășicată) Plantă erbacee din familia cruciferelor cu frunze crețe, de culoare verde-gălbuie, care formează o căpățână afânată și care se folosește în alimentație Si: (reg) chel (Brassica oleracea sabauda). 11 (Șîc ~-de-Bruxelles) Plantă erbacee din familia cruciferelor cu tulpina înaltă până la un metru, de la care se consumă mai ales mugurii formați la subsuoara frunzelor Si: curechi-mărunțel, verzișoare (15) (Brassica oleracea gemmifera). 12 (Șîc ~-furajeră, ~-de-nutreț, ~-de-frunze, ~-de-vite, ~-creață, ~-nemțească-creață) Plantă erbacee din familia cruciferelor cu tulpina înaltă până la doi metri, ale cărei frunze sunt folosite ca nutreț (Brassica oleracea acephala). 13-15 (Prc) Căpățână de varză (8-10). 16 (Prc) Mugure comestibil al verzei-de-Bruxelles. 17 (D. oameni; îe) (A fi) ca o ~ învelită (A fi) închis în sine. 18 (Îe) A se înfoia (sau a crește în lături) ca ~za A se îngâmfa. 19 (Îe) A împăca (și) capra și ~za sau a împăca capra cu ~za A mulțumi și pe unul și pe altul. 20 (Îae) A împăca două interese opuse. 21 (Reg; îe) A se împăca ca capra cu ~za A fi în relații proaste. 22 (Îae) A nu se putea înțelege unul cu altul. 23 (Bot; reg; îe) ~-de-stâncă Urechelniță (Sempervivum tectorum). 24 (Bot; reg; îac) Rujă (Sedum rosea). 25 (Îc) ~-de-mare Plantă cu tulpina dreaptă, ramificată, cu frunze mari și groase, cu flori albe sau trandafirii, care crește pe nisipurile de pe malul mării (Crambe maritima). 26 (Îc) ~-iepurelui Plantă erbacee cu flori galbene-aurii și cu fructe achene Si: curechi-de-munte (Ligularia glauca). 27 Frunze de varză (8), de obicei tocate în șuvițe subțiri, care servesc la prepararea unor mâncăruri sau care se pun la murat. 28 (Adesea determinat prin „acră”) Frunze tocate sau căpățâni de varză (8) murate. 29 (Pex; adesea însoțit de determinări) Mâncare preparată din frunze de varză (8) (murată). 30 (Trs; îs) ~ umplută sau ~ cu găluște Sarmale. 31 (Trs; îs) Banii verzelor Bani care se adună de la nuntași după jocul miresei. 32 (Îe) A face ~ (ceva sau pe cineva) A tăia în bucățele. 33 (Mun; îae) A bate zdravăn. 34 (Mun; îae) A reduce (pe cineva) la tăcere. 35 (Mun; îae) A răvăși. 36 (Mun; îae) A învălmăși. 37 (Fam; d. cărți, caiete etc.; îe) A (se) face (sau a ajunge, a fi) ~ A (se) deteriora. 38 (Fam; îe) A o face ~ sau a face o ~ A suporta un eșec. 39 (Mun; îe) A o da (dracului) de la ~ A încurca lucrurile din capul locului. 40 (Mun; îae) A abandona o lucrare înainte de a porni. 41 (Reg; d. oameni; îe) (A fi) bun de făcut cu ~ (A fi) prost. 42 (Reg; d. obiecte; îae) (A fi) de proastă calitate. 43 (Reg; îe) E murat în ~ acră Se spune despre o persoană care a fost bătută zdravăn.

varză s.f. 1 (bot.) Numele mai multor plante erbacee bienale, din familia cruciferelor, cultivate ca legume sau ca plante de nutreț: a) (și varză albă, varză cu căpățînă, varză de toamnă) plantă cu frunzele mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formînd o căpățînă compactă, folosită în alimentație (Brassica oleracea); b) (și varză roșie) plantă asemănătoare cu cea descrisă mai sus, cu frunzele roșii-violacee, folosită în alimentație, mai ales sub formă de salată (Brassica oleracea var. capitata); c) (și varză creață) plantă cu frunzele crețe, de culoare verde-gălbuie, care formează o căpățînă și care se folosește în alimentație, (Brassica oleracea var. sabauda); d) (și varză de Bruxelles) varietate de varză cu tulpina înaltă, cu căpățîna mică, de la care se consumă mugurii formați la subsuoara frunzelor (Brassica oleracea gemmifera). ◊ Expr. A împăca (și) capra și varza sau a împăca capra cu varza = a împăca două interese opuse; a mulțumi pe mai multe persoane care au interese opuse, a mulțumi pe toată lumea; a aduce armonie între două contraste. A se împăca ca capra cu varza = (despre oameni) a fi în conflict permanent, a nu se putea înțelege unul cu altul. ◊ Compuse: (reg.) varză-de-stîncă = a) urechelniță (Sempervivum tectorum); b) rujă (Sedum rosea). 2 Frunze ale unor varietăți de varză folosite la prepararea, în diferite moduri, a unor mîncăruri sau care se pun la murat. ♦ Ext. Mîncare preparată din frunzele (tăiate) ale acestei plante. Am făcut ciorbă, varză și friptură ◊ Varză acră = varză murată tocată, alcătuind o salată. △ Expr. (glum.) E murat în varză acră, se spune despre cineva care a mîncat o bătaie zdravănă. Mai bine varză acră cu învoială, decît zahăr dulce cu cîrteală v. învoială. Varză călită = fel de mîncare preparat din varză murată, tăiată mărunt și prăjită în untură. Zeamă de varză v. zeamă. ◊ Expr. (fam.) A face o varză = a încurca lucrurile, a nu face nici o ispravă. A face varză (pe cineva sau ceva)= a) a tăia în bucățele; b) a bate zdravăn; c) a răvăși, a învălmăși. A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărți, caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui. • pl. verze. /lat. *vĭrdia = virĭdia „verdețuri”.

VARZĂ, verze, s. f. Plantă legumicolă bienală din familia cruciferelor, cu frunze mari, groase și ondulate, care se învelesc unele pe altele formând o căpățână compactă, folosită în alimentație (Brassica oleracea); p. ext. mâncare preparată din frunzele acestei plante. ◊ Varză de Bruxelles = varietate de varză cu tulpina înaltă, cu căpățâna mică, de la care se consumă mugurii formați la subsuoara frunzelor (Brassica oleracea gemmifera). Varză creață = varietate de varză cu frunzele încrețite și cu căpățâna afânată (Brassica oleracea sabanda). Varză roșie = varietate de varză cu frunzele roșii-violete, care se consumă ca salată (Brassica oleracea rubara). ◊ Expr. (Fam.) A face o varză = a încurca lucrurile, a nu face nici o ispravă. A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărți și caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui. – Lat. vir(i)dia verdețuri.

VARZĂ, verze, s. f. 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze groase și ondulate care se învelesc unele pe altele, formînd un tot compact, cu flori galbene-deschis sau, mai rar, albe; se cultivă ca plantă alimentară (Brassica oleracea); (regional) curechi. Îl întîmpină... un miros sfîrîit de varză prăjită. C. PETRESCU, Î. II 152. În grădini poci eu intra, – Pepeni, dovleci și verze fără grijă a mînca? ALEXANDRESCU, M. 387. Frunză verde foi de varză, Vezi urîtul, focu-l arză. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 463. Varză de Bruxelles = varietate de varză cu tulpina înaltă pînă la un metru, a cărei parte comestibilă, foarte mică, se formează la subsuoara frunzelor (Brassica oleracea gemmifera); verzișoară. Varză creață = varză cu frunzele încrețite, afînate (Brassica oleracea sabauda); varză nemțească. Varză roșie = varietate de varză cu frunzele roșii. ◊ Expr. A împăca (și) capra și varza v. capră (I 1). ♦ Banii verzelor = bani care se adună de la nuntași după jocul miresei. În comitatul Zarandului, nemijlocit după jocul miresei se mai scot încă și banii verzelor. MARIAN, NU. 729. Spală-varză = om de nimic. El de-acum n-o să mai crează C-un golan, un spală-varză, De rusale-adus aice Poate casa ca să-i strice. GANE, N. II 30. 2. (Regional, la pl.) Varză (1) tocată mărunt, conservată cu sare, pentru a fi consumată ca murătură.

VARZĂ verze f. Plantă legumicolă ale cărei frunze mari, groase, ondulate sunt înfășurate strâns unele peste altele, formând o căpățână compactă folosită în alimentație. ◊ Varză roșie specie de varză având frunzele de culoare roșie-violetă. Varză creață specie de varză având frunzele încrețite. A împăca și capra și varza a împăca două persoane cu interese și dorințe contrare. [G.-D. verzei] /<lat. virdia

VARZĂ s.f. (ȚR) Curechi. Kramvi, kapu(s)ta. Varză. LEX. 1683, 28^v. Iar ei nu vrea să mănînce, ci zicea să le dea alte legume, cum ar fi bob muiat și cu varză murată. LET. 1758, 96^v. Foi de varză si tămîie pisează bine. MD², 13^v; cf. MARDARIE, 164; MD¹, 139^r, 144^v: MD², 19^v. Etimologie: lat. vir(i)dia. Cf. c u r e c h i (1).

varză f. plantă alimentară, formează, înainte de înflorire, o căpățână solidă albă sau roșie (Brassica oleracea). [Vechiu-rom. vearze, verdețuri, legume = lat. VIRIDIA (sens restrâns în limba modernă la o anumită legumă)].

várză f., pl. verze (lat. pop. *vĭrdia, din vĭrĭdia, n. pl. de la viridis, verde; it. verza, sp. berza, pg. verça. Vrom. vearze, legume). Vest. Mold. sud. O legumă cruciferă cu frunze marĭ și crețe grămădite una peste alta în formă de boambă (brássica olerácea). Există maĭ multe varietățĭ, dintre care cea maĭ obișnuită e verzuĭe (varza albă), și alta roșie. Ĭarna se păstrează murată. – Pl. Nord. Varză murată tăĭată mărunt. – În nord curechĭ.

BUHĂ, buhe, s. f. 1. (Ornit.) Bufniță. 2. (Entom.; în compusele) Buha-semănăturilor = fluture mic de noapte, de culoare cenușie, care dăunează semănăturilor (Agrotis segetum); buha-verzei = fluture nocturn de culoare cenușie, ale cărui larve distrug varza, conopida, sfecla etc. (Mamestra brassicae). – Formație onomatopeică.

FLUTURE, fluturi, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul lepidopterelor, care au corpul bombat sau alungit și catifelat, patru aripi membranoase, acoperite cu solzi mărunți de culori diferite și un aparat bucal adaptat pentru supt, a căror larvă este o omidă. ◊ Compuse: fluture-de-mătase = fluture a cărui larvă produce firele de mătase; vierme-de-mătase (Bombix mori); fluture-alb sau fluture-de-varză = albiliță; fluture-roșu = fluture cu aripi roșii și cu baza aripilor neagră (Vanessa urticae). ♦ Fig. (Fam.; la pl.) Idei curioase și extravagante; toane. 2. (La pl.) Disc de metal mic și sclipitor, care se coase ca ornament pe unele obiecte de îmbrăcăminte (femeiești); fluturaș, paietă. 3. (Tehn.) Disc care se rotește în jurul unui diametru și care, montat într-o conductă, servește la reglarea cantității de carburant care intră într-un carburator. 4. (Sport) Procedeu tehnic de înot caracterizat prin mișcarea simetrică și simultană a brațelor, asemănător cu fluturarea unor aripi; probă de înot în care se folosește acest procedeu. [Var.: flutur s. m.] – Probabil lat. *flutulus. Cf. alb. fluturë.

MUSCĂ, muște, s. f. I. 1. Denumire dată mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt și înțepat^[1], dintre care cea mai cunoscută (Musca domestica) trăiește pe lângă casa omului; p. gener. (pop.) nume dat oricărei insecte mici, zburătoare, căreia nu i se cunoaște numele. ◊ Expr. Să se audă musca! = să fie tăcere deplină, să fie liniște perfectă. Rău de muscă = a) (despre cai) nărăvaș; b) (despre oameni) care nu-și poate înfrâna simțurile; senzual. A cădea (sau a se băga) ca musca-n lapte = a sosi undeva într-un moment rău ales sau a interveni într-o discuție în mod nepotrivit. A fi (sau a se ști, a se simți) cu musca pe căciulă = a fi (sau a se ști, a se simți) vinovat. A se aduna (sau a se strânge, a veni) ca muștele (la miere) = a se aduna undeva în număr mare. A muri ca muștele = a muri în număr foarte mare. A se speria de toate muștele = a se speria de orice fleac, de toate nimicurile. ◊ Compuse: musca-țețe = insectă din Africa Ecuatorială, care transmite boala somnului (Glossina palpalis); muscă-columbacă = insectă de circa 5 mm lungime, care inoculează la vite și la oameni o substanță foarte toxică (Simulium columbaczensis); muscă-verde = insectă de culoare verde, cu reflexe metalice, care depune ouăle pe cadavre, pe alimente (mai ales pe carne) etc. (Lucilia caesar); muscă-cenușie-de-carne = insectă de culoare cenușie, care depune larvele pe alimente, pe carne etc. (Sarcophaga carnaria); muscă-de-cal = insectă de culoare brună-roșcată, parazită pe suprafața corpului unor animale (Hippobosca equina); musca-cireșelor = insectă de culoare neagră care depune ouă în cireșe în perioada coacerii (Rhagoletis cerasi); muscă-de-varză = insectă ale cărei larve atacă varza și alte plante din familia cruciferelor (Chortophila brassicae); muscă-mare (sau -albastră, -de-carne) sau musca-hoiturilor = specie de muscă mare, cu abdomenul albastru lucios, care își depune ouăle pe cadavre, pe alimente etc. (Calliphora vomitoria); muscă-bețivă = insectă foarte mică, care trăiește în roiuri și își depune ouăle în must (Drosophila funebris sau fenestrarum). ♦ Muscă artificială = imitație de insecte sau de larve, montată pe cârligul de pescuit și folosită ca momeală pentru pești. 2. (Înv. și pop.) Albină. II. P. anal. 1. (La oameni) Smoc de păr lăsat să crească sub buza inferioară. ♦ Mustață foarte mică. 2. (Reg.) Cavitate înnegrită pe care o prezintă dinții calului, după care i se poate aprecia vârsta. 3. (Pop.) Vână neagră la rădăcina nasului (evidentă la unele persoane). 4. (La tir) Punct negru situat în mijlocul panoului de tragere; (la pl.) lovituri în centrul țintei. 5. (Reg.) Punct de broderie la cusăturile cu motive naționale. 6. (Sport) Categorie de greutate în care sunt încadrați sportivii între 49 și 51 kg la box, iar la lupte juniorii până la 48 kg și seniorii până la 52 kg. – Lat. musca. modificată

fluture sm [At: (a. 1582). CUV. D. BĂTR. I, 257 / V: flutur / Pl: ~i / E: ml *flutulus] 1 Nume generic dat insectelor din ordinul lepidopterelor, care au corpul bombat sau alungit și catifelat, patru aripi membranoase, acoperite cu solzi mărunți de culori diferite și un aparat bucal adaptat pentru supt, a căror larvă este o omidă. 2 (Îc) ~-mătase Fluture (1) a cărui larvă produce firele de mătase Si: vierme-de-mătase (Bombix mori). 3 (Ent; îc) ~-alb sau -de varză Albiliță (Pieris brassicae). 4 (Îc) ~-roșu Fluture cu aripi roșii și cu baza aripilor neagră (Vanessa urticae). 5 (Îc) ~ galben Fluture de culoare galbenă ca lămâia, a cărui larvă este verde cu o dungă albă laterală (Gonopteryx rhamni). 6 (Ent; îc) ~-inelat Inelar (Malacosoma neustria). 7 (Ent; îc) ~-morții Strigă (Acherontia atropos). 8 (Fig) Fulg de zăpadă. 9 (Fig; fam; lpl) Idei curioase și extravagante Si: toane. 10 Fructul arțarului. 11 (Lpl) Disc de metal mic și sclipitor, care se coase ca ornament pe unele obiecte de îmbrăcăminte (femeiești) Si: fluturaș (3), paietă. 12 (Înv; lpl) Ornament femeiesc pentru cap. 13 (Reg; lpl) Bucățele de brânză care plutesc când se brânzește laptele. 14 (Teh) Disc care se rotește în jurul unui diametru și care, montat într-o conductă, servește la reglarea cantității de carburant care intră într-un carburator. 15 (Spt) Procedeu tehnic de înot caracterizat prin mișcarea simetrică și simultană a brațelor, asemănător cu fluturarea unor aripi. 16 Probă de înot în care se folosește procedeul fluture (15). 17 (Bot; lpl) Fluturaș (Cosmos bipinnatus).

vearză sf vz varză

buhă s.f. (pop.) 1 (ornit.) Bufniță (Bubo bubo). ♦ Fig. (deprec.) Femeie care are părul nepieptănat, vîlvoi. 2 Compuse: (entom.) buha-semănăturilor = fluture mic de noapte, de culoare cenușie, care dăunează semănăturilor (Agrotis segetum); buha-verzei = fluture nocturn de culoare cenușie, ale cărui larve distrug varza, conopida, sfecla etc. (Mamestra brassicae). • pl. -e. /form. expr.

FLUTURE, FLUTUR sm. 1 🐙 Numele generic al insectelor din ord. lepidopterelor, ale căror patru aripi sînt acoperite de niște solzișori fini ca pulberea și sînt împodobite cu diverse colori, care de care mai frumoase; larva lor este este o „omidă”, iar nimfa lor e o crisalidă, numită „păpușă” sau „gogoașă” (🖼 2161) ¶ 2 🐙 ~ -GALBEN, fluture de coloare galbenă ca lămîia, sau galben-deschis; omida lui e verde, cu o dungă albă pe coastă (Gonopterix rhamni): ~-galben dacă vei vedea întîiu primăvara, tot anul vei fi bolnav și galben la față ȘEZ. ¶ 3 ~ -INELAT, fluture micuț, scurt și gros, de coloare galbenă și cu dungi întunecate cafenii de-a curmezișul aripilor anterioare; numit și „inelar”; femeiușca acestui fluture lipește ouăle ei în forma unui inel sau a unei veriguțe în jurul rămurelelor pomilor și copacilor; pe aceste inele le numește poporul „stupitul-cucului”, „mărgica-cucului”, „glasul-cucului”, „somn” sau „somnișor” (Gastropacha neustria) (🖼 2162) ¶ 4 ~ -PICĂȚEL sau ~ -PESTRICIOR, fluture cu aripile împestrițate cu pete albastre, în formă de lună, pe un fond negru (Vanessa polychloros) (🖼 2163) ¶ 5 ~ -ROȘU, mic fluture de coloare roșie, cu baza aripilor neagră, unul din cei dintîiu fluturi cari se arată primăvara, îndată după topirea zăpezii; omida lui e neagră și trăește pe urzici (Vanessa urticae): Românii ... cred ... că cel ce vede întîiași dată primăvara un ~ -roșu, acela toată vara va fi roșu, adecă sănătos MAN. ¶ 6 ~ -DE-VARZĂ = ALBILIȚĂ ¶ 7 ~ LE-MORȚII = STRIGĂ ¶ 8 🐙~ -DE-MĂTASE – GÎNDAC-DE-MĂTASE ¶ 9 Băn. ~ de nea, fulg de zăpadă ¶ 10 pl. Mici discuri subțirele de metal argintat sau aurit, foarte sclipitoare, cu o găurică în centru, care se cos ca ornament pe cămășile țărănești, pe fote, pe rochi, etc.: cămăși înflorite, scurteici și zăvelci cusute cu fluturi VLAH. [lat. *flutŭlus; pentru înțelesul din urmă, comp. și germ. Flitter].

FLUTURE, fluturi, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul lepidopterelor, care au corpul bombat sau alungit și catifelat, patru aripi membranoase acoperite cu solzi foarte mărunți de culori diferite și un aparat bucal adaptat pentru supt; larva lor este o omidă. Printre tufele sălbatice umblau în zboruri nehotărîte fluturi, ca petale albe dintr-o floare. SADOVEANU, O. II 413. Pe o floare veștedă de dumitriță, un fluture albastru zgribulea, cu aripile lipite, înghețat. C. PETRESCU, S. 241. Săltau atîția fluturi pe cîmpie Cînd străluceați în roua dimineții. IOSIF, P. 37. Era boboc de trandafir din luna lui mai, scăldat în roua dimineții, dezmierdat de cele întăi raze ale soarelui, legănat de adierea vîntului și neatins de ochii fluturilor. CREANGĂ, P. 276. ◊ Specii: fluture-de- mătase = fluture a cărui larvă produce firele de mătase (Bombix mori); vierme-de-mătase; fluture-alb sau fluture-de-varză = albiliță (Pieris brassicae). ♦ (La pl.) Fig. (Familiar) Idei curioase și extravagante; toane. V. gărgăuni, fumuri. Poate să număr și fluturii care-ți umblă prin cap. DAVIDOGLU M. 42. 2. (Mai ales la pl.) Discuri mici sclipitoare de metal care se aplică de obicei ca ornament mai ales pe unele haine femeiești. V. paiete. Purta catrință cu fluturi, bluză de modă nouă și pantofi cu călcîie nalte. SADOVEANU, B. 261. Blîndele fiice ale munților și cîmpiilor... au moștenit... frumoasele cingători înguste, bătute în fluturi strălucitori. HOGAȘ, DR. II 185. Numără, Simino, numără pe fir... Roșul de pe margini uite cum l-ai pus! Și-ai cusut cu negru fluturii pe coate! COȘBUC, P. I 245. Hai, murgule, hai, Pe coastă de plai... Ori zeaua te-apasă, Ori șaua te-ndeasă, Ori frîul cu fluturi? ALECSANDRI, P. P. 63. 3. (Tehn.) Disc care se rotește în jurul unui diametru și care, montat într-o conductă, servește la reglarea cantității de carburant care intră într-un carburator. ♦ (În expr.) Piuliță-fluture = piuliță cu două aripi. 4. Fel de înot caracterizat prin mișcarea brațelor asemănătoare cu fluturarea unor aripi. – Variantă: flutur (EMINESCU, N. 29) s. m.

spală-varză m. fam. palavragiu.

vérze, V. varză.

varză s. f., g.-d. art. verzei; pl. verze

varză s. f., g.-d. art. verzei; pl. verze

varză s. f., g.-d. art. verzei; pl. verze

varză, verze.

buha-verzei (fluture) s. f. art., g.-d. art. buhei-verzei

+fluture² (stil de înot) s. n.

fluture-de-varză (specie de fluturi) s. m., pl. fluturi-de-varză

muscă-de-varză (insectă) s. f., g.-d. art. muștei-de-varză; pl. muște-de-varză

ploșnița-verzei (insectă) s. f. art., g.-d. art. ploșniței-verzei

+varză de Bruxelles [Bruxelles pron. fr. brüsel] s. f., g.-d. art. verzei de Bruxelles; pl. verze de Bruxelles

buha-verzei (fluture) s. f. art., g.-d. art. buhei-verzei

!fluture-de-varză (albiță) s. m., pl. fluturi-de-varză

!muscă-de-varză (insectă) s. f., g.-d. art. muștei-de-varză; pl. muște-de-varză

!ploșnița-verzei (insectă) s. f. art., g.-d. art. ploșniței-verzei

buha-verzei s. f.

fluture de varză s. m. + prep. + s. f.

muscă de varză s. f. + prep. + s. f.

ploșnița verzei s. f. + s. f.

VARZĂ s. (BOT.) 1. (Brassica oleracea) (Mold., Bucov., Transilv. și Maram.) curechi. 2. varză creață (Brassica oleracea sabauda) = (reg.) chel, varză nemțească; varză de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera) (reg.) verzișoare (pl.).

VARZĂ s. (BOT.) 1. (Brassica oleracea) (Mold., Bucov., Transilv. și Maram.) curechi. 2. varză creață (Brassica oleracea sabauda) = (reg.) chel, varză nemțească; varză de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera) (reg.) verzișoare (pl.).

VARZĂ NEMȚEASCĂ s. v. varză creață.

varză nemțească s. v. VARZĂ CREAȚĂ.

varză (verze), s. f. – 1. (Înv.) Verdeață, zarzavat. – 2. Plantă leguminoasă din familia cruciferelor. – 3. (Arg.) Tutun. – Mr. vearză „verdeață”, verza „varză”, megl. vęrdză, istr. vęrzę. Lat. *vĭrdia, în loc de vĭrĭdia (Diez, I, 442; Koerting 10216; Șeineanu, Semasiol., 198; Pușcariu 1863; REW 9367), cf. it. sverza (mil., ven. verza, calabr. verdza), sp. berza, port. verça. Der. vărzare (mr. virdzare), s. f. (Mold., plăcintă cu varză și ceapă), pe care Pascu, I, 183, îl crede der. de la un lat. *vĭrdiaria; vărzui, vb. (a agita, a rupe, a distruge; a furnica, a mișuna), în Olt. și Trans., pentru al cărui semantism cf. foaie „frunză” › a foi „a mișuna”; spală-varză, s. f. (poltron, laș, fricos). – Din rom. pare să provină sb. vrza, vrzina (Candrea, Elementele, 406).

VARZĂ subst. 1. Verzea (Puc; Sd X); Stan Verzei din Măniĭaci (Drj 56); Radul Verzii (16 B IV 274); și Verzescul jR. (17 B IV 179) probabil aceeași persoană. 2. Verzan, (T-Jiu). 3. Vărzar (Moț); -u. R. boierul lui Matei Basarab; Vărdzar, mold., 1661 (Sd221); Varzare, N., mold. (A Gen I 61). 4. + -ole: Varzole (Ard II 174). 5. Vărzărescul „arman” 1669 (M Put 199).

BRASSICA L., VARZĂ DECORATIVĂ, fam. Cruciferae. Gen originar de pe malurile Oceanului Atlantic, cca 180 specii, anuale și bienale, înalte de cca 2 m. Frunze lungi, sinuat-ondulate, de culoare albă și roșie-pestriță, la varietățile penate, diferit-sectate și de culori variate, la varietățile crețe, culoare verde-albăstrie. Fruct, silicvă, semințe globuloase. Flori galbene, mai rar albe.

varză I. s. f. pl. verze (peior.) 1. pălărie de damă. 2. coafură nonconformistă, cu părul înfoiat și dat cu fixativ. 3. carte sau caiet deteriorat / zdrențuit. 4. harababură, încurcătură, încâlceală. 5. automobil cu un grad mare de uzură. II. adj. invar. 1. stricat, deteriorat. 2. (adol.) care arată rău (la înfățișare). 3. (adol. – d. lucruri) de o calitate inferioară; execrabil. 4. obosit, epuizat. 5. (tox.) năucit de o supradoză de narcotice; drogat. II. interj. (stud.) am picat examenul!

a ajunge varză expr. 1. a se degrada, a se zdrențui 2. (tox.) a ajunge dependent de droguri 3. (tox.) a avea o stare euforică provocată de consumul de droguri

a împăca și capra, și varza expr. (pop.) a adopta o atitudine care să mulțumească în egală măsură două sau mai multe persoane cu puncte de vedere ireconciliabile.