4 intrări

34 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNS, -Ă, unși, -se, adj., s. m. 1. Adj. Acoperit cu un strat gras. ♦ (Rar) Pătat de grăsime; unsuros. 2. S. m. (Înv.) Monarh sau cleric învestit printr-o ceremonie religioasă specială, ca reprezentant al lui Dumnezeu pe pământ. – V. unge.

uns1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 203/31 / Pl: (nob) ~uri / E: unge] 1 Acoperire cu un strat de materie grasă, unsuroasă, lipicioasă etc. în scopul de a proteja, de a da moliciune etc. 2 (Reg; îs) Perie de ~ Bidinea. 3 Aplicare a unui lubrifiant între piesele unui sistem tehnic.

uns2, ~ă [At: PSALT. HUR. 113v/21 / Pl: unși, ~e / E: unge] 1 a Acoperit cu un strat (subțire) de materie grasă, unsuroasă, lipicioasă etc. 2 a (Îe) A fi ~ cu unsoare de drac A fi un om viclean, care face rău altora. 3 a (Buc; îs) Mere ~e Soi de mere de culoare galben-roșie, cu gust sălciu. 4 a (Îe) A fi ~ cu toate unsorile (sau alifiile) A avea o bogată experiență, a ști multe și bune, și rele. 5 a (Îae) A nu putea fi păcălit. 6 a (Îe) A fi (ca) ~ cu miere A fi plin de mulțumire. 7 a (Îae) Care arată o amabilitate falsă și exagerată Si: mieros. 8 a Lipit, netezit (cu pământ, cu humă). 9 a (Pex) Văruit. 10 a Îmbibat cu grăsime Si: gras (25), unsuros (1), (îrg) unturos (1). 11 a (Îe) A avea bătrânețele ~e A trăi la bătrânețe tihnit și fără griji. 12 a (Reg) Care conține multă grăsime Si: gras (2). 13 a (Rar) Care pare să conțină multă grăsime. 14 a Onctuos. 15 a (D. piesele unui mecanism, ale unei mașini) La care s-a aplicat un strat de lubrifiant Si: gresat3. 16 sm (Înv; șîs ~ul lui Dumnezeu, ~ul Domnului) Monarh sau preot considerat, în urma unei ceremonii religioase speciale, ca reprezentant al lui Dumnezeu pe pământ.

UNS, -Ă, unși, -se, adj., s. m. 1. Adj. Acoperit cu un strat gras. ♦ (Rar) Pătat de grăsime; unsuros. 2. S. m. (Înv.) Monarh sau cleric considerat, în urma unei ceremonii religioase speciale, ca reprezentant al lui Dumnezeu pe pământ. – V. unge.

UNS, -Ă, unși, -se, adj. Acoperit cu un strat gras. Astăzi cîntăm... frumusețea vînjoasă a curelelor unse. DEȘLIU, G. 19. ♦ (Rar) Pătat de grăsime; unsuros. Țineam ceaslovul deschis și, cum erau filele cam unse, trăgeau muștele și bondarii la ele. CREANGĂ, A. 4. ♦ (Substantivat, m., învechit) Monarh sau cleric considerat, în urma unei ceremonii religioase speciale, ca reprezentant al lui dumnezeu pe pămînt.

UNS únsă (unși, únse) 1) v. A UNGE. 2) și substantival înv. (despre persoane) Care este învestit în funcția de monarh sau demnitar bisericesc prin ceremonia ungerii cu mir. /v. a unge

uns m. cel ce a primit sfânta ungere, care a fost consacrat: unsul Domnului.

uns, -ă adj. și s. (d. ung. V. unt). Miruit, consacrat, ales: unsu luĭ Dumnezeŭ. A merge uns, a merge ca uns, a funcționa bine: mașina merge unsă.

ÚNGE, ung, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inimă = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravăn pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mită. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gât = a bea. 2. Tranz. A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete, a fățui, a vărui, a spoi. ♦ A murdări, a mânji. – Lat. ungere.

ÚNGE, ung, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inimă = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravăn pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mită. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gât = a bea. 2. Tranz. A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete, a fățui, a vărui, a spoi. ♦ A murdări, a mânji. – Lat. ungere.

unge [At: PSALT. HUR. 119v/3 / V: (într-un descântec) ~a / Pzi: ung / Ps: unsei, (înv) unș / E: ml ungere] 1-2 vtr (C. i. o suprafață, un obiect, o parte a corpului) A (se) acoperi cu un strat de materie grasă, lipicioasă etc. pentru a proteja, a da moliciune etc. 3-4 vtr (D. materii lipicioase, unsuroase) A (se) întinde. 5 vt (Îe) A ~ (cuiva) ochii A împiedica să vadă (limpede). 6 vt (Îae) A înșela pe cineva sau încrederea cuiva. 7 vt (Îae) A ispiti pe cineva dându-i puțin față de ceea ce se așteaptă sau merită. 8 vt (Îe) A avea cu ce ~ ochii A dispune de mijloace materiale și bănești pentru a putea mitui. 9-10 vti (Îe) A ~ (pe cineva) (cu miere) pe (la) bot A mitui. 11 vt (Îe) A-i ~ (cuiva) mâinile A mitui. 12-13 vt (Îe) A ~ (pe cineva) la (sau pe) inimă (ori la suflet) (cu miere, cu unt) A produce (cuiva) o mare bucurie, plăcere. 14 vt (Îe) A merge (ca) uns A merge perfect. 15 vt (Îe) A-și ~ gâtul A bea băuturi spirtoase. 16 vr (Îe) A se ~ pe gât A unge (14). 17 vt (Îe) A ~ (pe cineva) cu vorba (ori cu vorbe, cu gura, din gură) A măguli. 18 vt (Îe) Din gură te ~ și din inimă te frige Se spune despre un om viclean și fățarnic. 19 vt (Fam; uneori detenninat prin „pe coaste”, „pe spinare” etc.) A bate zdravăn. 20 vt A pune lubrifiant între piesele unui sistem tehnic Si: a lubrifia. 21 vt (Îe) A ~ ușa să nu scârțâie A mitui. 22 vt (Îe) A ~ osia și pașii A mitui. 23 vt (Fig) A mitui. 24 vt (În practicile religioase; c. i. o persoană) A unge (1) cu o substanță uleioasă, parfumată. 25 vt (Spc; și determinat prin „cu mir1”) A mirui1. 26 vt (C. i. domnitori, clerici etc.; și determinat prin „mir1”) A consacra (6). 27 vt A întinde, netezind cu palma udă un strat de lut pe o suprafață pentru a-i astupa crăpăturile, a nivela Si: a lipi. 28 vt (Pex) A spoi. 29-30 vtr (Îvp) A (se) murdări.

ÚNGE, ung, vb. III. Tranz. 1. A acoperi o suprafață sau un obiect cu un strat unsuros sau lipicios; a întinde un strat pe o suprafață, pe un obiect. (Refl.) Ne bălăceam în valuri, ieșeam la mal și ne ungeam cu nomol din cap pînă-n picioare. SADOVEANU, O. VII 323. Căruntul păr văpsindu-și, se unge cu pomadă. NEGRUZZI, S. II 244. ◊ Expr. A unge pe cineva la inimă (cu miere) = a face cuiva o mare plăcere, a da cuiva o mare satisfacție. Visam că erai lîngă mine... știi?... parcă mă ungeai cu miere la inimă. ALECSANDRI, T. 591. A-și unge gîtul sau (refl.) a se unge pe gît = a bea băuturi spirtoase. Tîrguiește el tot ce-i trebuie, se unge pe gît bine cu sîngele domnului și, cam clătinîndu-se... pornește spre casă. ȘEZ. IV 1. (Cu pronunțare regională) După ce Ivan își unsă puțin gîtul, plecă. ȘEZ. I 205. ♦ (Familiar, cu complementul «coastă», «spinare» etc.) A trage cuiva o bătaie bună. A rupt un par din gard și se puse să-i ungă costițele. ȘEZ. IX 70. ♦ A pune unsoare la angrenajele unei mașini, la balamalele unei uși etc.; a gresa, a lubrifia. Moș Nichifor deciocălase căruța și-o ungea. CREANGĂ, P. 112. Ușa s-o ungi la țîțînă Și să vini mîndro-n grădină. HODOȘ, P. P. 164. ◊ Expr. (Familiar) A unge osia (sau a unge cuiva ochii) = a mitui. Au uns unora ochii cu cîteva zeci de pogoane de aci din Hagiu. SADOVEANU, M. C. 192. A fi uns cu toate unsorile = a cunoaște din experiență și bune și rele, a fi trecut prin multe. 2. (Cu privire la persoane, în practica creștină) A mirui; (în ceremonialul încoronării unui monarh sau a învestirii unui arhiereu) a consacra, a învesti. Bîrnovă îl lămurea ce se petrece în biserică, cum se închină vodă, cum e purtat prin altar... cum e binecuvîntat și uns. SADOVEANU, O. VII 72. De două ori te-a uns mitropolitul Teoctist cu sfîntul mir domnesc. DELAVRANCEA, O. II 90. ◊ Refl. pas. Spuneți țării... că voința mea e să se ungă Bogdan de cînd sînt în viață. DELAVRANCEA, A. 122. 3. A lipi, a tencui, a humui. Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț. EMINESCU, O. I 84. ♦ A mînji, a murdări. Unge toți păreții cu sînge. CREANGĂ, P. 25.

A ÚNGE ung tranz. 1) A acoperi cu un strat gras sau vâscos (în scopuri alimentare, igienice sau de protecție). ~ pâinea cu unt. ~ pielea cu unsori.~ (pe cineva) cu miere la inimă a-i face cuiva o mare plăcere. ~ gâtul a bea (puțin). ~ osia a mitui. ~ cu var a vărui. ~ cu lut a murui; a lipi. 2) A face să fie murdar; a acoperi cu pete de grăsime; a murdări; a mânji; a păta. ◊ ~ ochii a) a induce în eroare; a înșela; b) a da ceea ce trece printre degete. 3) A învesti în funcția de monarh sau demnitar bisericesc. /<lat. ungere

unge v. 1. a freca cu uleiu sau cu o materie grasă; 2. a freca cu uleiu sfințit. 3. fam. a mitui pe cineva. [Lat. UNGERE].

ung, uns, a únge v. tr. (lat. únguere și úngere, it. úngere și úgnere, pv. unher, fr. oindre, cat. sp. pg. ungir). Acoper cu uleĭ, grăsime, alifie, păcură ș. a.: s’a uns cu alifie, a uns osia ca să nu scîrțîĭe, a uns casa cu petrol și ĭ-a dat foc. Miruĭesc, ung cu mir: a fost uns ca rege. Fig. Iron. (pin aluz. la roată ca să nu scîrțîĭe). Mituĭesc (ca să nu facă gură): l-a uns c’un pol.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

únge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ung, 1 pl. úngem, 2 pl. úngeți, perf. s. 1 sg. unséi, 1 pl. únserăm; ger. ungấnd; part. uns

únge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ung, 1 pl. úngem, 2 pl. úngeți, perf. s. 1 sg. unséi, 1 pl. únserăm; part. uns


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UNS adj. 1. v. gresat. 2. gras, unsuros, (rar) onctuos. (Un obiect ~.) 3. v. întins.

arată toate definițiile

Intrare: uns (adj.)
uns1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uns
  • unsul
  • unsu‑
  • unsă
  • unsa
plural
  • unși
  • unșii
  • unse
  • unsele
genitiv-dativ singular
  • uns
  • unsului
  • unse
  • unsei
plural
  • unși
  • unșilor
  • unse
  • unselor
vocativ singular
plural
Intrare: uns (s.m.)
uns2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uns
  • unsul
  • unsu‑
plural
  • unși
  • unșii
genitiv-dativ singular
  • uns
  • unsului
plural
  • unși
  • unșilor
vocativ singular
plural
Intrare: uns (s.n.)
uns3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uns
  • unsul
plural
  • unsuri
  • unsurile
genitiv-dativ singular
  • uns
  • unsului
plural
  • unsuri
  • unsurilor
vocativ singular
plural
Intrare: unge
verb (VT622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • unge
  • ungere
  • uns
  • unsu‑
  • ungând
  • ungându‑
singular plural
  • unge
  • ungeți
  • ungeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ung
(să)
  • ung
  • ungeam
  • unsei
  • unsesem
a II-a (tu)
  • ungi
(să)
  • ungi
  • ungeai
  • unseși
  • unseseși
a III-a (el, ea)
  • unge
(să)
  • ungă
  • ungea
  • unse
  • unsese
plural I (noi)
  • ungem
(să)
  • ungem
  • ungeam
  • unserăm
  • unseserăm
  • unsesem
a II-a (voi)
  • ungeți
(să)
  • ungeți
  • ungeați
  • unserăți
  • unseserăți
  • unseseți
a III-a (ei, ele)
  • ung
(să)
  • ungă
  • ungeau
  • unseră
  • unseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

uns (adj.)

  • 1. Acoperit cu un strat gras.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Astăzi cîntăm... frumusețea vînjoasă a curelelor unse. DEȘLIU, G. 19.
      surse: DLRLC
    • 1.1. rar Pătat de grăsime.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: unsuros attach_file un exemplu
      exemple
      • Țineam ceaslovul deschis și, cum erau filele cam unse, trăgeau muștele și bondarii la ele. CREANGĂ, A. 4.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi unge
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

uns (s.m.)

  • 1. învechit Monarh sau cleric învestit printr-o ceremonie religioasă specială, ca reprezentant al lui Dumnezeu pe pământ.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX

etimologie:

  • vezi unge
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

unge

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: gresa lubrifia attach_file 4 exemple
    exemple
    • Ne bălăceam în valuri, ieșeam la mal și ne ungeam cu nomol din cap pînă-n picioare. SADOVEANU, O. VII 323.
      surse: DLRLC
    • Căruntul păr văpsindu-și, se unge cu pomadă. NEGRUZZI, S. II 244.
      surse: DLRLC
    • Moș Nichifor deciocălase căruța și-o ungea. CREANGĂ, P. 112.
      surse: DLRLC
    • Ușa s-o ungi la țîțînă Și să vini mîndro-n grădină. HODOȘ, P. P. 164.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie tranzitiv A unge pe cineva la inimă (cu miere) = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Visam că erai lîngă mine... știi?... parcă mă ungeai cu miere la inimă. ALECSANDRI, T. 591.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie familiar A unge (bine) pe cineva = a bate zdravăn pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bate attach_file un exemplu
      exemple
      • A rupt un par din gard și se puse să-i ungă costițele. ȘEZ. IX 70.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie familiar A unge (bine) pe cineva = mitui
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. expresie familiar A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a da mită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: mitui attach_file un exemplu
      exemple
      • Au uns unora ochii cu cîteva zeci de pogoane de aci din Hagiu. SADOVEANU, M. C. 192.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie familiar A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. expresie familiar A se unge pe gât (sau a-și unge gâtul) = bea
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Tîrguiește el tot ce-i trebuie, se unge pe gît bine cu sîngele domnului și, cam clătinîndu-se... pornește spre casă. ȘEZ. IV 1.
        surse: DLRLC
      • cu pronunțare regională După ce Ivan își unsă puțin gîtul, plecă. ȘEZ. I 205.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie A unge ochii = a induce în eroare.
      surse: NODEX sinonime: înșela (amăgi)
    • 1.8. expresie A unge ochii = a da ceea ce trece printre degete.
      surse: NODEX
  • 2. tranzitiv A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: consacra învesti attach_file un exemplu
    exemple
    • reflexiv pasiv Spuneți țării... că voința mea e să se ungă Bogdan de cînd sînt în viață. DELAVRANCEA, A. 122.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bîrnovă îl lămurea ce se petrece în biserică, cum se închină vodă, cum e purtat prin altar... cum e binecuvîntat și uns. SADOVEANU, O. VII 72.
        surse: DLRLC
      • De două ori te-a uns mitropolitul Teoctist cu sfîntul mir domnesc. DELAVRANCEA, O. II 90.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț. EMINESCU, O. I 84.
      surse: DLRLC

etimologie: