UNDIT s. n. (Rar) Undire. – V. undi¹.

undit sn [At: DUNĂREANU, CH. 212 / Pl: ? / E: undi¹] (Înv; rar) 1-6 Undire(1-6).

UNDIT s. n. Undire. – V. undi¹.

UNDIT s. n. Faptul de a undi²; pescuit cu undița. Eu îmi ridic iarăși varga undiței... Problema ce mi-am propus să soluționez e în legătură cu unditul în contra curentului. SADOVEANU, O. A. II 199.

UNDA, undez, vb. I. 1. (Rar) Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undi vb. IV] – Lat. undare.

UNDI¹, undesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A pescui cu undița. ♦ Fig. A sonda, a iscodi. – Din sl. onditi.

UNDI² vb. IV v. unda.

UNDIȚĂ, undițe, s. f. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă de care este legată o sfoară, un fir de material plastic etc., având la capăt un cârlig ascuțit și îndoit, în care se pune momeala pentru a prinde peștele; p. restr. cârligul acestei unelte. – Din sl. ondica.

unda [At: PSALT. 157 / V: ~di, (înv) ~deza / Pzi: ~dez, (înv) und / E: ml undare cf și undă] 1-2 vit (D. ape) A (se) undui¹ (1). 3 vt A uda (1). 4 vi (Pan; d. păr) A avea ondulații. 5-6 vit (Îvr) A acoperi din abundență Si: a năpădi, a inunda. 7-8 vit (Îvp, d. lichide) A începe să fiarbă Si: a opări, a clocoti (1), a fierbe (2). 9-10 vtr (Reg; c. i. legume, fructe, preparate din carne etc.) A (se) opări. 11 vr (Îvr) A ieși la suprafață.

undeță sf vz undiță¹

undeza v vz unda

undi¹ [At: DOSOFTEI, MOL. 87 / Pzi: ~desc / E: slv ѫдити] (Înv) 1-2 vti A pescui cu undița. 3-4 vti A prinde pește. 5 vt (Reg; pex; c. i. o apă) A cerceta (în adânc) pentru a scoate ceva. 6 vi A căuta ceva într-un lichid. 7-8 vti (Fig, c. i. o persoană) A iscodi. 9 vt (C. i. un abstract) A căuta (83). 10 vt (Reg) A pândi.

undi² v vz unda

undiț sm vz undiță¹

undiță² sf [At: BUD., P. P. 16 / Pl: ~țe / E: undă + -iță] 1-2 (Șhp) Undă (1).

undiță¹ sf [At: (a. 1550-1580) CUV. D. BĂTR II, 289/2 / V: (înv) ~deță, (reg) undiț (Pl: ~i) sm, ~dri~, ungli~, îndi~ / A și: undiță / Pl: ~țe, (pop) ~ți / E: slv ѫдица] 1 Unealtă de pescuit dintr-o vargă flexibilă de care se leagă o sfoară sau un fir de material plastic la capăt cu un cârlig în care se pune momeala pentru pește. 2 (Prc) Cârligul undiței (1). 3 (Îs) ~ de mână Undiță fără vargă, firul ținându-se în mână, întrebuințată la pescuitul în mare. 4 (Îe) A se prinde în ~ A intra într-o mare încurcătură. 5 (Îae) A se lăsa ademenit, surprins de o capcană. 6 (Îrg) Cârlig (1). 7 (Îvr; îs) ~ hirurghicească Instrument chirurgical ca un cârlig. 8 (Iht; Trs) Zvârlugă (Cobilitis taenia).

undriță sf vz undiță

ungliță sf vz undiță¹

UNDA, undez, vb. I. 1. Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undi vb. IV] – Lat. undare.

UNDI¹, undesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A pescui cu undița. ♦ Fig. A sonda, a iscodi. – Din sl. onditi.

UNDI² vb. IV v. unda.

UNDIȚĂ, undițe, s. f. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă de care este legată o sfoară, un fir de material plastic etc., având la capăt un cârlig ascuțit și îndoit, în care se pune momeala pentru a prinde peștele: p. restr. cârligul acestei unelte. – Din sl. ondica.

UNDA, undez, vb. I. Intranz. 1. (Și în forma undi; despre lichide, astăzi mai ales poetic) A se mișca în valuri; a face unde, a undui. Piaptănă părul... care undează, făcînd ape, ape. DELAVRANCEA, S. 108. ◊ Tranz. fact. O adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare. DELAVRANCEA, la CADE. Natura încîntătoare Undi pe buze-ți blînde zîmbiri. ALECSANDRI, P. III 171. 2. (Popular) A fierbe, a clocoti. Tingirele undează, Pre cerb ca să-l piarză. La CADE. Văzui alt cîrd de bărbați... Toți în flacără undau Și dracii îi cufundau. MARIAN, Î. 466. – Variantă: undi, undesc, vb. IV.

UNDI¹ vb. IV v. unda.

UNDI², undesc, vb. IV. Intranz. A prinde pește; a pescui (cu undița). Zaharia mă învățase să undesc, îmi arătase toate meșteșugurile unui adevărat pescar. SADOVEANU, O. II 31. ◊ Fig. Undit-ai cu-a ta minte în cugetu-i ascuns? ALECSANDRI, T. II 158. ◊ Tranz. Pescarii undesc cu pînea peștii. NEGRUZZI, S. II 231. Cu undița băieții și leneșii din sat Chitici de toată mîna undea neîncetat. DONICI, F. 95. A văzut aci pe unul șezînd și pește undind. PANN, la CADE. (Fig.) Îmi pare bine că ai făcut un frumos voiaj în Francia și în Svițera, unde negreșit că ai undit inspirații, ce se vor traduce la iarnă în articoli interesanți pentru foaia Convorbirilor. ALECSANDRI, S. 74.

UNDIȚĂ, undițe, s. f. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă lungă și flexibilă, la capătul căreia este atîrnată o sfoară prevăzută cu un cîrlig ascuțit de metal ce se aruncă în apă; (prin restricție) cîrligul acestei unelte în care se înfige nada. Nu vă mai gîndiți la zilele frumoase Cînd rătăceam cu undița pe vale Smulgînd din apă peștii ca argintul. BENIUC, V. 24. Pe sub ramurile verzi, pe ici, pe colo, stăteau cinchiți pescari cu undițele, cu ochii ațintiți asupra plutelor de pe apă. SADOVEANU, O. II 27. Mîine să se ducă... bărbatul tău cu undița la gîrlă. ISPIRESCU, L. 380. Cuvîntul la cel viclean, ca undița la pescar (= vorbele celui viclean sînt înșelătoare). ◊ Fig. C-o undiță de aur mult gingașul Silvan A prins pe virtuoasa vecina sa prea lesne. NEGRUZZI, S. II 207.

A UNDA ~ez 1. tranz. rar A face să se miște ca niște valuri. 2. intranz. pop. A da în clocot; a clocoti. /<lat. undare

A UNDI ~esc tranz. 1) (pește) A pescui cu undița. 2) fig. (informații) A culege câte puțin în mod indirect. /<sl. onditi

UNDIȚĂ ~e f. 1) Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă, de care este legat un fir de material rezistent (de obicei plastic) cu un cârlig la capăt, în care se înfige momeala. 2) Cârligul unei astfel de unelte. /<sl. ondica

undì v. 1. a pescui cu undița: cu năvodul pescuiți și cu undița undiți AL.; 2. fig. a sonda: undit-ai cu a ta minte n cugetu-i ascuns? AL. în tainică sperare undește mângâiere AL. [Tras din undiță].

undiță f. sfoară legată de un capăt cu o nuia sau o prăjină, având la capătul celălalt un cârlig. [Slav. ÕDIȚA].

undésc v. tr. (d. undiță saŭ vsl. *onditi, rus. úditi). Pescuĭesc cu undița. Umblu cu lingura ca să scot o bucată de carne, de pește: a undi pin borș. V. intr. Cor. Ĭes la suptafață.

undéz v. tr. (lat. ŭndare. V. undă, undulez, ab- și in-und). Vechĭ. Azĭ nord și Ban. Clocotesc, fierb¹ în clocote. V. trans. Fac să clocotească orĭ să unduleze: o adiere unda semănăturile (Delv.). Ferb puțin: a unda niște carne ca să se frăgezească înainte de a o frige. – L. V. des și a undeza, a clocoti, a undula (ca it. ondeggiare).^[1]

úndiță f., pl. e (vsl. ondica dim. d. onda, cîrlig, undiță; bg. vydica, rus. údica, úda, undiță). Cîrligel de prins pește. – În Trans. și únghiță.

undit (rar) s. n.

undit (rar) s. n.

undit s. n.

unda (a ~) (a produce unde) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. undez, 3 undează; conj. prez. 1 sg. să undez, 3 să undeze

undi (a ~) (a pescui) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undesc, 3 sg. undește, imperf. 1 undeam; conj. prez. 1 sg. să undesc, 3 să undească

undiță s. f., g.-d. art. undiței; pl. undițe

unda (a ~) (a produce unde) (rar) vb., ind. prez. 3 undează

undi (a ~) (a pescui) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undesc, imperf. 3 sg. undea; conj. prez. 3 să undească

undiță s. f., g.-d. art. undiței; pl. undițe

unda vb., ind. prez. 1 sg. undez, 3 sg. și pl. undează

undi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undesc, imperf. 3 sg. undea; conj. prez. 3 sg. și pl. undească

undiță s. f., g.-d. art. undiței; pl. undițe

undiță, -țe.

UNDA vb. v. clocoti, fierbe.

unda vb. v. CLOCOTI. FIERBE.

undi (-desc, -it), vb. – A pescui cu undița. Sl. ąditi (Tiktin). – Der. undiță, s. f. (vargă de pescuit), mr. uniță, din sl. ądica (Miklosich, Slaw. Elem., 54; Cihac, II, 439; Byhan 323; Conev 74), cf. bg. vădica (› megl. vondiță); unghiță, s. f. (undiță), în Trans., pare var. dialectală (după Byhan 323 și Conev 52, din sl. ągricĭ).

undi, undesc, vb. IV (reg.) 1. a pescui cu undița. 2. a căuta cu lingura prin fiertură o bucată de carne, de pește.

unda, vb. intranz. – (reg.) A fierbe, a clocoti. – Lat. undare „a curge în valuri; a undui” (DEX, MDA).

unda, vb. intranz. – A fierbe, a clocoti. – Lat. undare.