17 definiții pentru iscodi iscoda iscoti


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

iscodi [At: ZAPIS (1603), ap. DA / V: (rar) ~oti, (cscj) ~da / Pzi: ~desc / E: vsl исхоδити] 1 vt A spiona. 2 vt A cerceta ceva sau pe cineva cu atenție. 3 (Jur; înv) A verifica un act pentru a vedea dacă au fost îndeplinite condițiile stipulate. 4 vt A pune cuiva întrebări insistente (pentru a se informa sau) pentru a afla un secret. 5 vt (Înv) A descoperi. 6 vt (Înv) A inventa. 7 vr (Înv) A se isca.

ISCODÍ, iscodesc, vb. IV. Tranz. 1. A cerceta ceva sau pe cineva atent (și în ascuns) pentru a afla un secret, adevărul etc.; a spiona. ◊ Refl. recipr. Se iscodeau cu privirea. 2. A pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa, pentru a afla un secret etc. 3. A născoci, a inventa un lucru; a scorni, a plăsmui. – Din sl. ischoditi.

ISCODÍ, iscodesc, vb. IV. Tranz. 1. A cerceta ceva sau pe cineva cu de-amănuntul (și în ascuns) pentru a afla un secret, adevărul etc.; a spiona. ◊ Refl. recipr. Se iscodeau cu privirea. 2. A pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa, pentru a afla un secret etc. 3. A născoci, a inventa un lucru; a scorni, a plăsmui. – Din sl. ischoditi.

ISCODÍ, iscodesc, vb. IV. Tranz. 1. A cerceta (cu de-amănuntul), a căuta să cunoști, să afli ceva care e tăinuit; a spiona. Va iscodi ce se petrece în atelierele de la gară. VORNIC, P. 193. Rămăsesem tăcut pe o buturugă, privind cetele de plutași, care se depărtau, zgomotoși, iscodind pădurea. DUNĂREANU, N. 30. Trebuie să fie un trimis de undeva, numai pentru a iscodi casele oamenilor. CREANGĂ, P. 233. ♦ A pîndi. Doi jandarmi, bine lipiți de trunchiurile plopilor, îi iscodeau calea. POPA, V. 174. ♦ A observa (pe cineva), a privi cercetător. Mă iscodești cu ochii reci și răi. CAZIMIR, L. U. 95. 2. A pune (cuiva) întrebări (în scop informativ), a-l descoase. Înainte de a fi prins argații de veste, boierul a și început a iscodi slugărimea, să afle ce făcuse Manlache de cu seară pînă dimineața. POPA, V. 60. Hotărî... cu mintea lui ca să iscodească și pe mari și pe mici. ISPIRESCU, L. 375. ♦ Intranz. A se informa, a întreba. Fratele Alexa și cu mine om intra chiar în sara asta în sat la Dăvideni ș-om iscodi printre oameni. SADOVEANU, P. 26. Mai iscodește ea pe ici pe colea să vadă n-a putea afla ceva despre copil, dar copilul parcă intrase în pămînt. CREANGĂ, P. 174. 3. A imagina, a scorni. Toată dimineața iscodea cele mai fantastice pretexte, pentru a face în asfințit un drum pînă la Șercaia. C. PETRESCU, S. 118. Puteam numiri defăimătoare În gîndul meu să-ți iscodesc, Și te uram cu-nverșunare, Te blestemam, căci te iubesc. EMINESCU, O. I 212. Acei înrăutățiți au iscodit deosebite pîri mincinoase. NEGRUZZI, S. I 232. ♦ A inventa, a născoci. Mare iznoavă-i și trinu (= trenul). Bun cap o mai avut cine l-o mai iscodit. MIRONESCU, S. A. 133.

A ISCODÍ ~ésc tranz. 1) (persoane, lucruri) A urmări pe ascuns cu scopul de a culege informații în interesul cuiva; a spiona. 2) (persoane) A întreba cu insistență, recurgând la diverse vicleșuguri, pentru a afla un secret; a ispiti. 3) A examina în mod insistent cu privirea. 4) A pătrunde cu mintea în esența lucrurilor. 5) A crea în imaginație; a izvodi; a ticlui; a născoci; a inventa; a închipui; a fabrica. /<sl. ischoditi

iscodì v. 1. a născoci: a iscodi dări noi; 2. a spiona: a venit pentru a iscodi casele oamenilor CR.; 3. a se arăta pe undeva: acolo se iscodise o scorpie ISP. [Slav. SŬHODITI, a cerceta].

iscodésc v. tr. (vsl. sŭhoditi, a te scoborî, a veni, a explora, infl. de ishoditi, a străbate. V. hudiță, hod). Spionez, cercetez: babele, neavînd treabă, iscodeau casele oamenilor. Scornesc, inventez, născocesc (o mașină, o mincĭună). V. refl. Apar, mă ivesc undeva: un șarpe se iscodise în grădină.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iscodí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. iscodésc, imperf. 3 sg. iscodeá; conj. prez. 3 să iscodeáscă

iscodí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. iscodésc, imperf. 3 sg. iscodeá; conj. prez. 3 sg. și pl. iscodeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ISCODÍ vb. 1. v. spiona. 2. v. scruta. 3. (Transilv., Ban. și Bucov.) a știrici, (fig.) a descoase. (Îl ~ ca să afle ceva de la el.)

ISCODÍ vb. v. afla, analiza, cerceta, concepe, crea, descoperi, elabora, examina, face, găsi, gândi, imagina, inventa, măsura, născoci, observa, plănui, plăsmui, proiecta, realiza, scorni, scruta, studia, urmări.

ISCODI vb. 1. a observa, a pîndi, a spiona, a urmări, (înv. și pop.) a priveghea, (pop.) a cerca, (înv. și reg.) a acera, a păzi. (Îl ~ din umbră.) 2. a scruta, (fig.) a scormoni, a sfredeli, a străpunge. (Îl ~ cu privirea.) 3. (Transilv., Ban. și Bucov.) a știrici, (fig.) a descoase. (Îl ~ ca să afle ceva de la el.)

iscodi vb. v. AFLA. ANALIZA. CERCETA. CONCEPE. CREA. DESCOPERI. ELABORA. EXAMINA. FACE. GĂSI. GÎNDI. IMAGINA. INVENTA. MĂSURA. NĂSCOCI. OBSERVA. PLĂNUI. PLĂSMUI. PROIECTA. REALIZA. SCORNI. SCRUTA. STUDIA. URMĂRI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

iscodí (-désc, -ít), vb.1. A cerceta, a investiga, a examina. – 2. A Întreba, a chestiona. – 3. A spiona. – 4. A descoperi, a afla, a născoci. Sl. ischoditi „a ieși” (DAR), cu sensul sl. sŭchoditi „a explora, a spiona” (Cihac, II, 150; Iordan, Dift., 206; Scriban; Candrea). Totuși fonetismul nu pare clar. Este posibil să fi avut loc o încrucișare cu radicalul sl. iskŭ „cercetare, reclamație”. – Der. iscoadă, s. f. (spion; înv., cercetare, căutare; pîndă; născocire); iscodeală, s. f., (căutare; spionare; născocire); iscoditor, adj. (explorator; curios; cercetător); iscodnic, s. m. (spion), înv., din sl. ischodĭnikŭ; iscodaci, adj. (cercetător), înv. Cf. ishod, s. n. (înv., Exod), din sl. ischodŭ (sec. XVI).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

iscodí, iscodesc, vb. tranz. – A cerceta cu de-amănuntul, a spiona: „Ei iscodeau pe la țărani, în care sat se găsește câte-un asupritor” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 175). – Din sl. sǔhoditi „a cerceta” (Scriban, Șăineanu); din sl. ischoditi (DEX).

Intrare: iscodi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • iscodi
  • iscodire
  • iscodit
  • iscoditu‑
  • iscodind
  • iscodindu‑
singular plural
  • iscodește
  • iscodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • iscodesc
(să)
  • iscodesc
  • iscodeam
  • iscodii
  • iscodisem
a II-a (tu)
  • iscodești
(să)
  • iscodești
  • iscodeai
  • iscodiși
  • iscodiseși
a III-a (el, ea)
  • iscodește
(să)
  • iscodească
  • iscodea
  • iscodi
  • iscodise
plural I (noi)
  • iscodim
(să)
  • iscodim
  • iscodeam
  • iscodirăm
  • iscodiserăm
  • iscodisem
a II-a (voi)
  • iscodiți
(să)
  • iscodiți
  • iscodeați
  • iscodirăți
  • iscodiserăți
  • iscodiseți
a III-a (ei, ele)
  • iscodesc
(să)
  • iscodească
  • iscodeau
  • iscodi
  • iscodiseră
iscoda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
iscoti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

iscodi iscoda iscoti

  • 1. A cerceta ceva sau pe cineva atent (și în ascuns) pentru a afla un secret, adevărul etc.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: cerceta spiona 4 exemple
    exemple
    • Va iscodi ce se petrece în atelierele de la gară. VORNIC, P. 193.
      surse: DLRLC
    • Rămăsesem tăcut pe o buturugă, privind cetele de plutași, care se depărtau, zgomotoși, iscodind pădurea. DUNĂREANU, N. 30.
      surse: DLRLC
    • Trebuie să fie un trimis de undeva, numai pentru a iscodi casele oamenilor. CREANGĂ, P. 233.
      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc Se iscodeau cu privirea.
      surse: DEX '09
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Doi jandarmi, bine lipiți de trunchiurile plopilor, îi iscodeau calea. POPA, V. 174.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A observa (pe cineva), a privi cercetător.
      surse: DLRLC sinonime: observa privi un exemplu
      exemple
      • Mă iscodești cu ochii reci și răi. CAZIMIR, L. U. 95.
        surse: DLRLC
  • 2. A pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa, pentru a afla un secret etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: descoase 2 exemple
    exemple
    • Înainte de a fi prins argații de veste, boierul a și început a iscodi slugărimea, să afle ce făcuse Manlache de cu seară pînă dimineața. POPA, V. 60.
      surse: DLRLC
    • Hotărî... cu mintea lui ca să iscodească și pe mari și pe mici. ISPIRESCU, L. 375.
      surse: DLRLC
    • 2.1. intranzitiv A se informa.
      surse: DLRLC sinonime: întreba 2 exemple
      exemple
      • Fratele Alexa și cu mine om intra chiar în sara asta în sat la Dăvideni ș-om iscodi printre oameni. SADOVEANU, P. 26.
        surse: DLRLC
      • Mai iscodește ea pe ici pe colea să vadă n-a putea afla ceva despre copil, dar copilul parcă intrase în pămînt. CREANGĂ, P. 174.
        surse: DLRLC
  • 3. A născoci, a inventa un lucru.
    exemple
    • Toată dimineața iscodea cele mai fantastice pretexte, pentru a face în asfințit un drum pînă la Șercaia. C. PETRESCU, S. 118.
      surse: DLRLC
    • Puteam numiri defăimătoare În gîndul meu să-ți iscodesc, Și te uram cu-nverșunare, Te blestemam, căci te iubesc. EMINESCU, O. I 212.
      surse: DLRLC
    • Acei înrăutățiți au iscodit deosebite pîri mincinoase. NEGRUZZI, S. I 232.
      surse: DLRLC
    • Mare iznoavă-i și trinu (= trenul). Bun cap o mai avut cine l-o mai iscodit. MIRONESCU, S. A. 133.
      surse: DLRLC

etimologie: