15 intrări
- cinci sute
- ciut
- două sute
- nouă sute
- opt sute
- patru sute
- Sută
- sută (num.)
- sută (s.f.)
- sutălea / sutelea
- șapte sute
- șase sute
- șut (adj.)
- șuta
- trei sute
100 de definiții
din care- explicative DEX (31)
- ortografice DOOM (50)
- etimologice (2)
- enciclopedice (2)
- argou (3)
- sinonime (6)
- regionalisme (6)
Explicative DEX
CIUT, -Ă, ciuți, -te, adj. (Despre animale cornute) Care este fără coarne, cu coarnele tăiate sau căzute. [Var.: (reg.) șuț, -ă adj.] – Cf. alb. shut.
CIUT, -Ă, ciuți, -te, adj. (Despre animale cornute) Care este fără coarne, cu coarnele tăiate sau căzute. [Var.: (reg.) șuț, -ă adj.] – Cf. alb. shut.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
SUTĂ, sute, num. card., s. f. 1. Num. card. (Adesea cu valoare substantivală sau adjectivală) Numărul care în numărătoare are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu și care se indică prin cifrele 100 și C. ◊ Loc. adj. La sută = (despre dobânzi, procente) corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei sau unei cantități de o sută de unități. ◊ Loc. adv. Sută la (sau în) sută = complet, în întregime, deplin; p. ext. sigur, fără îndoială. ◊ Expr. Sute și mii sau mii și sute sau o sută și-o mie sau sute (și sute) de... = număr mare, nedeterminat. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Rândul o sută 2. S. f. Cifră care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută unu. ♦ Bancnotă de o sută de lei. ◊ Expr. Unde s-a dus mia, ducă-se și suta = unde s-a făcut o cheltuială mare, poate să se facă și una mai mică. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUTĂ, sute, num. card., s. f. 1. Num. card. (Adesea cu valoare substantivală sau adjectivală) Numărul care în numărătoare are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu și care se indică prin cifrele 100 și C. ◊ Loc. adj. La sută = (despre dobânzi, procente) corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei sau unei cantități de o sută de unități. ◊ Loc. adv. Sută la (sau în) sută = complet, în întregime, deplin; p. ext. sigur, fără îndoială. ◊ Expr. Sute și mii sau mii și sute sau o sută și-o mie sau sute (și sute) de... = număr mare, nedeterminat. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Rândul o sută 2. S. f. Cifră care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută unu. ♦ Bancnotă de o sută de lei. ◊ Expr. Unde s-a dus mia, ducă-se și suta = unde s-a făcut o cheltuială mare, poate să se facă și una mai mică. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUTĂLEA, SUTA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al nouăzeci și nouălea și al o sută unulea. – Sută + le + a.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUTĂLEA, SUTA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al nouăzeci și nouălea și al o sută unulea. – Sută + le + a.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
ȘUT3, -Ă adj. v. ciut.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUT3, -Ă adj. v. ciut.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ȘUT3, -Ă adj. v. ciut.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUTA, șutez, vb. I. Tranz. A lovi (puternic) mingea cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument (la unele jocuri sportive); a da, a trage un șut2. – Din fr. shooter.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUTA, șutez, vb. I. Tranz. A lovi (puternic) mingea cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument (la unele jocuri sportive); a da, a trage un șut2. – Din fr. shooter.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ciut1, ~ă a [At: CANTEMIR, I. 1.1, 126 / V: (reg) șut / Pl: ~uți, ~e / E: ns cf alb shut] 1 (D. vite) Căruia i s-au tăiat coarnele. 2 (D. vite) Căruia i-au picat coarnele. 3 (D. vite) Cu ambele coarne lăsate în jos. 4 (D. vite) Fără un corn. 5 (Rar; d. vite) Care are coada tăiată. 6 (D. animale, mai ales d. câini) Cu urechile mici (sau fără urechi) Cf ciul. 7 (D. lâna oilor) De o culoare deosebită. 8 (Trs; d. oameni îf șut) Stângaci. 9 (Trs; fig; d. oameni îf șut) Tont.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sută [At: COD. VOR2. 27r/10 / Pl: ~te / E: cuvânt autohton, cf vsl съто] 1 nc (Adesea în componența unor numerale cardinale compuse; de obicei precedă substantivul determinat, de care este legat prin prepoziția „de”) Numărul care, în numărătoare, are locul între 99 și 101 Si: sutar (2), sutime. 2 nc (Reg; îe) A-i da (cuiva) o ~ înainte Exprimă convingerea că cel despre care se vorbește este priceput, inteligent Si: (pfm) a-i da (cuiva) o mie înainte. 3 nc (D. dobânzi, procente; precedă un numeral cardinal; îla) La (sau, înv, din) ~ (Care este în raport) proporțional cu o cantitate de o sută de unități. 4-5 nc (Îljv) ~ la (sau în) ~ (Care este) în întregime. 6-7 (Pex; îal) Sigur (1). 8 nc (Fam; îe) Unde s-a dus (sau a mers) mia ducă-se (sau meargă) și ~ Exprimă o pierdere mai mică, după una mai mare. 9 nc (Lpl; adesea prin exagerare) Număr foarte mare, nedeterminat. 10 nc (În legătură cu alte numerale cardinale zeci și sute) Număr aproximativ, nedefinit. 11-12 nc (Îla; îlav) Cu sutele (Care este) în cantitate sau în număr foarte mare Si: cu miile. 13 sf Semn grafic (cifră sau literă) care reprezintă numărul sută (1). 14 Bancnotă cu valoarede o sută de lei Si: (fam) sutar (3). 15 sf (Înv) Secol (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sutălea, suta no [At: REGUL. ORG. 302 / 1 / V: (rar) ~tel~ / E: sută + -le + -a] (Precedat de articolul „al”, „a” cu valoare adjectivală sau substantivală) Care se află între al nouăzeci și nouălea și al o sută unulea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sutelea no vz sutălea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut8, ~ă a [At: VICIU, GL. / Pl: șuți, ~e / E: nct] (Reg; d. mâncăruri) Picant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut9, ~ă a vz ciut
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șuta vi [At: IORDAN, STIL. 373 / S și: shota / Pzi: ~tez / E: fr shooter] A lansa mingea printr-o lovitură (cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument special), la unele jocuri sportive.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUT I. adj. Fără coarne, care n’are coarne: oaie ciută. II. CIUTĂ (pl. -te) sf. 🐒 Femeiușca cerbului (🖼 1243): această cerboaică era una din cele cinci ciute cu coarnele de aur (ISP.) ¶ 2 🌿 IARBA-CIUTEI1, frumoasă plantă, numită și „iarba-lupului”, cu flori galbene, care crește prin pădurile de pe munți (Doronicum austriacum); -FLOAREA-CIUTEI 👉 GĂINUȘĂ 3: – IARBA-CIUTEI2 = URECHELNIȚĂ ¶ 4 🌿 MĂSEAUA- CIUTEI 👉 MĂSEA ¶ 5 🌿 PĂRUL-CIUTEI = VERIGAR 1 [comp. alb. bg. srb. šut, ung. suta].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CIUT, -Ă, ciuți, -te, adj. (Despre vite și alte animale cornute) Fără coarne. Bou ciut. Capră ciută, ▭ Ochilă vedea, toate cele... și numai înghețai ce da dintr-însul: Că e laie, Că-i bălaie; Că e ciută, Că-i cornută. CREANGĂ, P. 247. O țiu de coarne, se uită, Și tot strigă că e ciută! PANN, P. V. I 93. – Variantă: (regional) șut, -ă (ȘEZ. III 10, TEODORESCU, P. P. 401) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUTĂ, sute, num. card. (Adesea precedat de alt numeral, care indică despre cîte sute e vorba) Numărul care își are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu. Pot să-ți descriu, după documente precise, cum a fost viața de aci acum cincizeci, o sută ori două de ani. C. PETRESCU, C. V. 351. Dar nu făcu ca la o sută de pași și iată că dete peste un tăune. ISPIRESCU, L. 44. A petrecut zile întregi la capul meu, fără a închide ochii. De-aș trăi o sută de ani, nu voi uita că-i sînt datoare cu viața. ALECSANDRI, T. I 341. Mai bine o pasăre în colivie decît o sută pe gard ( = mai bine mai puțin și sigur decît mult și nesigur). ◊ Loc. adj. (Despre dobînzi, procente) La sută = corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei, unei cantități de o sută de unități. Dobînda se socotește cu atîta la sută. ◊ Loc. adv. Sută la (sau în) sută = complet, în întregime, deplin, cu totul; p. ext. sigur, fără îndoială. Planul a fost realizat sută la sută. ◊ Expr. Sute și mii sau mii și sute sau o sută și-o mie sau sute (și sute) de... = un număr mare, nedeterminat. Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strînge atîta amar de grîu, că doar sute și mii de brațe trebuie acolo, nu șagă. CREANGĂ, P. 155. Maică, fericirea mea, Ești bătrînă și nu crezi... Și nici nu vezi Că dintr-o sută ș-o mie Numai una-mi place mie? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 100. Frunză verde-a mărului, Nu crede feciorului... Că te pune pe-un genunche Și-ți tot minte mii și sute, Și mai mari, și mai mărunte. id. ib. 276. ◊ (Formînd numeralul adverbial corespunzător) Ți-am spus de o sută de ori acest lucru. ♦ (Substantivat) a) Cifra care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută unu. Am scris o sută pe tablă. b) Monedă de o sută. Săracele sutele, Cum mărită mutele!... Lăcomii și eu la sută, Și luai și eu o mută. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 455. ◊ Expr. Unde s-a dus mia, ducă-se și suta = unde s-a făcut o cheltuială mare, poate să se facă și una mai mică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUTĂLEA, SUTA num. ord. (Precedat de articolul «al», «a») Care se află între al nouăzeci și nouălea și al o sută unulea.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘUTA, șutez, vb. I. Tranz. (Folosit și absolut) A lovi mingea cu piciorul (la fotbal, la rugbi etc.).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUTA vb. I. intr. A lovi tare mingea cu piciorul; a trage un șut. [Cf. fr. shooter, engl. shoot].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘUTA vb. intr. (sport) a lovi, a arunca cu putere mingea către poarta adversă; a trage un șut. (< fr. shooter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AL SUTĂLEA a ~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul o sută în ordinea numărării; care vine după al nouăzeci și nouălea. ~ gol. ◊ A ~a parte care constituie o parte dintr-o sută de părți egale; o sutime. /sută + le + a
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIUT ciută (ciuți, ciute) și substantival (despre animale cornute) Care este lipsit de coarne; fără coarne. /Cuv. autoht.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUTĂ1 ~e num. card. 1) Nouăzeci plus zece. O ~ de pagini. 2) cu valoare de num. ord. Al sutălea; a suta. /<sl. suto
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUTĂ2 ~e f. 1) Număr constând din o sută de unități. ◊ La ~ raportat la o sumă de o sută de unități. ~ la ~ a) în întregime; complet; b) exact; sigur; fără îndoială; cu siguranță. ~e și mii o cantitate foarte mare. 2) Cifra 100 sau C. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<sl. suto
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ȘUTA ~ez tranz. (la unele jocuri sportive) A trage un șut în direcția porții. /<fr. shooter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciut a. lipsit de un corn (despre vite). [Termen înrudit cu ciot, trunchiu, și însemnând lit. trunchiat].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sută num. 1. număr ce conține de zece ori zece; 2. număr mare: ți-am spus’o de o sută de ori. [Slav. SŬTO (unicul numeral românesc de origină străină)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut a. Mold. ciut (de coarne): vacă șută de un corn. [Șerb. ȘUT].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭut, -ă adj. (var. din cĭunt, ca cĭot din cĭont. Rudă cu ung. csut, cĭunt, suta, cĭut; sîrb. bg. alb. šut, cĭut; ceh. šuta koza, capră cĭută; pol. szuty, rut. šuta. Rudă și cu vsl. bg. košúta, sîrb. kóšuta, cĭută, cerboaĭcă, de unde vine și numele de familie unguresc Kossut și chear lat. Cossutianus, menționat de Tacit). Fără coarne: capră cĭută. – În vest șut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sútă f., pl. e (vsl. sŭto, lat. centum, vgr. ’ekatón, scr. çatam, vgot. hund). Cantitate de zece orĭ maĭ mare de cît zece. Sută de francĭ (saŭ alte monete): se vedeaŭ sutele în ladă. Prov. Sutele mărită slutele, și miile urgiile, baniĭ fac să se mărite urîtele. O sută (num.), de 10 orĭ 10: o sută de anĭ, două sute de francĭ. Număr mare: ți-am spus de o sută de orĭ, de sute de orĭ (de foarte multe orĭ). Miĭ și sute, foarte mult, foarte multe. O sută de miĭ, o zecime din milion.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sútălea, súta num. ord. de la o sută: al sutălea cartuș, a suta oară. – Fals sútelea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șut, V. cĭut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
cinci sute [(în tempo rapid) cinci pron. čin] num. invar.; 500/D
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciut adj. m., pl. ciuți; f. ciută, pl. ciute
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
două sute num. invar.; 200/CC
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nouă sute num. invar.; 900/CM
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
opt sute num. invar.; 800/DCCC
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
patru sute (desp. pa-tru) num. invar.; 400/CD
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sută1 (o ~)/sută num. invar.; 100/C (o ~ de dolari, sută la sută simb. 100%; la sută simb. %)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sută2 s. f., art. suta, g.-d. art. sutei; pl. sute, art. sutele (prima sută de lei)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sutălea (al o ~) (referitor la o sută) num. m., f. a suta/a o suta
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sutelea (al + num. + ~) (referitor la sute) num. m. (al două sutelea etc.), f. a ... suta (a două/trei etc. suta)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șapte sute num. invar.; 700/DCC
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șase sute num. invar.; 600/DC
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șuta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. șutez, 3 șutează; conj. prez. 1 sg. să șutez, 3 să șuteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trei sute num. invar.; 300/CCC
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cinci sute [cinci pron. în tempo rapid cin] num.; 500, D
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciut adj. m., pl. ciuți; f. ciută, pl. ciute
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
două sute num.; 200/CC
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nouă sute num.; 900/CM
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
opt sute num.; 800/DCCC
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
patru sute num.; 400/CD
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sută1 (o ~)/sută (o sută de dolari, sută la sută) num.; 100/C
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sută2 s. f. (prima ~ de lei), g.-d. art. sutei; pl. sute
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sutălea (al o ~) (referitor la o sută) num. m., f. a suta/a o suta
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sutelea (al + num. + ~) (referitor la sute) num. m. (al două sutelea), f. a... suta (a două suta etc.)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șapte sute num.; 700/DCC
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șase sute num.; 600/DC
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șuta (a ~) vb., ind. prez. 3 șutează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trei sute num.; 300/CCC
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciut adj. m., pl. ciuți; f. sg. ciută, pl. ciute
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
două sute num.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
două sutelea (precedat de al) num. m., f. a două suta
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nouă sute num.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
opt sute num.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
patru sute num. (sil. -tru)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sută s. f., pl. sute
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sutălea (precedat de al +num., referitor la sută) num. m., f. a suta/a o suta
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sutelea (precedat de al + num., referitor la sute) num. m. (al două sutelea), f. a...suta (a două suta)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șapte sute num.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șase sute num.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șuta vb., ind. prez. 1 sg. șutez, 3 sg. și pl. șutează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
trei sute num.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cinci sute
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
două sute
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
nouă sute
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
opt sute
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
patru sute
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
sutălea
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
șapte sute
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
trei sute
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ciut.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
ciut (ciută), adj. – 1. Cu coarnele tăiate, fără coarne sau fără un corn. – 2. Cu urechile tăiate, fără urechi sau fără o ureche. – 3. (Animal) care are coarnele sau urechile foarte mici. – 4. (Trans.) Greoi, neîndemînatic. – Var. șut, ciut, megl. ciut. Creație expresivă, ca ciot „ciuntitură” și bot „rît; cioc” (cu der. bont „tocit” ca ciunt). Cf. it. ciotto „șchiop”, a cărui origine este necunoscută după Prati 287. Este cuvînt comun aproape tututor limbilor balcanice (alb. šut, šüt, bg., sb. šut, mag. csuta, suta, ceh. šutá, pol. szuty, rut. šuta, toate cu sensul de „fără coarne”), fie că este vorba de formații expresive independente, fie de împrumuturi din rom. Totuși opiniile asupra originilor cuvîntului rom. sînt împărțite. Cea mai curentă este cea care îl derivă din alb. (Meyer 420; Philippide, II, 707; Capidan, Dacor., I, 512 și II, 550; DAR); pentru a rezolva dificultatea ridicată de fonetism, s-a apelat la (Capidan) la explicația care pornește de la forma alb. articulată të šut. Această ipoteză nu este imposibilă, însă nu este folositoare, în lumina tuturor rădăcinilor expresive rom., care indică, prin aceleași mijloace, aceeași noțiune. După Cihac, II, 59, ar trebui pornit de la bg. După Pascu, I, 194, de la un lat. *tiutus, din gr. τυτθός și după Giulgea, RF, 49, din lat. exutus „scos, luat”, ipoteze forțate și neinteresante. Cf. Rosetti, II, 114. Aceeași rădăcină prezintă și o var. cu infix nazal, ciunt, adj. (mutilat; ciung; se spune despre oamenii, animalele sau obiectele cărora le lipsește un membru sau o parte), pentru a cărui formație cf. paralelismul lui bot și bont, ciont și probabil cioc și ciung; cf. și it. cioncare (calabr. ciuncari) „a mutila”. Der. ciunti (var. ciunta), vb. (a tăia, a reteza, a amputa, a tăia crengi); ciuntitură, s. f. (acțiunea de a reteza; membru sau parte retezată); ciută, s. f. (căprioară; animal sălbatic, fiară), pe care Capida, Dacor., I, 512 și II, 550 și DAR îl derivă direct din alb. të šute „ciută”; ciutărie, s. f. (parc rezervat pentru creșterea cerbilor); ciutac (var. ciutan, ciutaș), s. m. (nume de bou); ciutit, adj. (fără coarne).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sută (-te), s. f. – Numărul care urmează după nouăzeci și nouă. – Mr., megl. sută. Sl. suto (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 381), cf. bg., sb., cr., ceh., pol., rus. sto. Trecerea lui ŭ › u este greu de explicat, cf. Meillet, Bull. Soc. Linguist., XIX, 91 și Skok, Slavia, IV, 132, și i-a determinat pe unii cercetători să gîndească la o proveniență persană a cuvîntului rom. și nu sl. (G. Meyer, Alb. St., IV, 47). Este singurul numeral rom. de origine nelatină. Der. sutar, s. n. (sută, centenar; Arg., bilet de o sută de lei); sutaș, s. m. (centurion); sutălea (var. sutelea), num. ord.; sutime, s. f. (a suta parte; centenar); însuti, vb. (a multiplica cu o sută).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Enciclopedice
RĂZBOIUL DE 100 DE ANI (1337-1453), conflict armat între Anglia și Franța pentru terit. franceze stăpânite de dinastia engleză și pentru Flandra. În prima parte, Anglia a obținut victorii importante în bătăliile de la Crécy (1346) și Poitiers (1356), ocupând o mare parte a terit. Franței. În deceniul 8 al sec. 14, francezii au reușit să recucerească aproape toate terit., dar după bătălia de la Azincourt (1415) au pierdut N Franței și Parisul. Spre sfârșit, războiul a căpătat un caracter popular, prin intrarea în acțiune a maselor sub conducerea Ioanei d’Arc și, ca urmare, Anglia a pierdut toate posesiunile de pe terit. Franței, cu excepția portului Calais, pe care l-a mai stăpânit până în 1558.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUTĂ subst. 1. Suta b. (17 A V 330); Sut/escu, Ion, olt (Î Div); – Ioan post. (Bibl. Rom. veche III); -ești (Hur). 2. + -ilă: Sutilă, munt. (RI XVIII 23). 3. Sutașul St. munt. (Sd VII 306); – Ifrem 1699 (AO III 43), din subst. sutaș.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
a fi îmbrăcat la opt sute și un pol expr. a avea haine scumpe, a fi elegant.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a șuta în plopi expr. (glum. – în fotbal) a trimite mingea cu mult peste poartă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
la opt sute și un pol expr. (înv.) elegant.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
CIUT adj. (reg.) melcat. (Animal cornut ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUTĂ s. (fam.) sutar. (Împrumută-mă cu o ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUTĂ s. v. secol, veac.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIUT adj. (reg.) melcat. (Animal cornut ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUTĂ s. (fam.) sutar. (Împrumută-mă cu o ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sută s. v. SECOL. VEAC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
șut4, -ă, (reg.) 1. (despre mâncăruri) picant. 2. (despre capre) fără un corn.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciút, -ă, ciuți, -te, adj. 1. Fără coarne; cu coarnele tăiate sau căzute; șut: „O rămas pă vârv de munte, / La oile cele ciute”; „Cu oi șute și cu șchioape” (Papahagi, 1925: 121). 2. Cu coada tăiată. 3. Cu urechi mici. 4. Stângaci, neîndemânatic. – Cuv. autohton (Hasdeu, Philippide, Rosetti, Russu, Brâncuș); cf. alb. shut (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
ciut, -ă, ciuți, -te, adj. – 1. Fără coarne; cu coarnele tăiate sau căzute; șut: „O rămas pă vârv de munte / La oile cele ciute”; „Cu oi șute și cu șchioape” (Papahagi, 1925: 121). 2. Cu coada tăiată. 3. Cu urechi mici. 4. Stângaci, neîndemânatic. ♦ (onom.) Șut, Șuta, Șutea, nume de familie în Maramureș. – Cf. alb. shut (DEX, MDA); termen autohton (alb. shut) (Hasdeu, Philippide, Rosetti, Russu, Brâncuș); creație expresivă ca și ciot și bot (DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șut2, adj. – v. ciut („fără coarne”).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciut, -ă, adj. – Fără coarne; cu coarnele tăiate sau căzute; șut: „O rămas pă vârv de munte / La oile cele ciute” – Termen autohton (Brâncuși 1963; Rosetti 1962); Cf. alb. shut.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șut2, -ă, (ciut), adj. – (ref. la animale cornute) Fără corn; ciut, ciunt; sau cu cornițe foarte mici: „Cu oi șute și cu șchioape” (Papahagi 1925: 121). – Termen autohton, cf. alb. shut (Hasdeu 1894, Philippide 1928, Rosetti 1962, Russu 1981, Brâncuși 1983).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
compus |
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural |
| — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P96) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P50) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ciut, ciutăadjectiv
- 1. (Despre animale cornute) Care este fără coarne, cu coarnele tăiate sau căzute. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bou ciut. Capră ciută, DLRLC
- Ochilă vedea, toate cele... și numai înghețai ce da dintr-însul: Că e laie, Că-i bălaie; Că e ciută, Că-i cornută. CREANGĂ, P. 247. DLRLC
- O țiu de coarne, se uită, Și tot strigă că e ciută! PANN, P. V. I 93. DLRLC
-
etimologie:
- shut DEX '09 DEX '98
sutălea, suta / sutelea, sutanumeral ordinal
- 1. (Precedat de articolul „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al nouăzeci și nouălea și al o sută unulea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. (Precedat de articolul „al”, „a” [+ numeralul cardinal o]) Referitor la o sută. DOOM 2
- Al (o) sutălea. A (o) suta. DOOM 2
-
- comentariu Pentru sute, la masculin, se folosește forma sutelea.
- 1.2. (Precedat de articolul „al”, „a” + numeral cardinal [mai mare ca unu]) Referitor la sute. DOOM 2
- Al două sutelea. A două suta. DOOM 2
-
- comentariu Pentru o sută, la masculin, se folosește forma sutălea.
-
etimologie:
- Sută + le + a DEX '09 DEX '98
sută, sutenumeral cardinal, substantiv feminin
- 1. (Adesea cu valoare substantivală sau adjectivală) Numărul care în numărătoare are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu și care se indică prin cifrele 100 și C. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXdiminutive: sutișoară
- Pot să-ți descriu, după documente precise, cum a fost viața de aci acum cincizeci, o sută ori două de ani. C. PETRESCU, C. V. 351. DLRLC
- Dar nu făcu ca la o sută de pași și iată că dete peste un tăune. ISPIRESCU, L. 44. DLRLC
- A petrecut zile întregi la capul meu, fără a închide ochii. De-aș trăi o sută de ani, nu voi uita că-i sînt datoare cu viața. ALECSANDRI, T. I 341. DLRLC
- Mai bine o pasăre în colivie decât o sută pe gard = mai bine mai puțin și sigur decât mult și nesigur. DLRLC
- 1.1. Are valoare de numeral ordinal. DEX '09 DEX '98 NODEXsinonime: sutălea
- Rândul o sută. DEX '09 DEX '98 NODEX
-
- 1.2. Formează numeralul adverbial corespunzător. DLRLC
- Ți-am spus de o sută de ori acest lucru. DLRLC
-
- La sută = (despre dobânzi, procente) corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei sau unei cantități de o sută de unități. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Dobânda se socotește cu atâta la sută. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
-
- Sută la (sau în) sută = în întregime, cu totul. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Sigur, fără îndoială. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Planul a fost realizat sută la sută. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
-
-
- Sute și mii sau mii și sute sau o sută și-o mie sau sute (și sute) de... = număr mare, nedeterminat. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strînge atîta amar de grîu, că doar sute și mii de brațe trebuie acolo, nu șagă. CREANGĂ, P. 155. DLRLC
- Maică, fericirea mea, Ești bătrînă și nu crezi... Și nici nu vezi Că dintr-o sută ș-o mie Numai una-mi place mie? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 100. DLRLC
- Frunză verde-a mărului, Nu crede feciorului... Că te pune pe-un genunche Și-ți tot minte mii și sute, Și mai mari, și mai mărunte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 276. DLRLC
-
-
- comentariu Notație: 100 / C DOOM 2
etimologie:
- DEX '09 DEX '98
- suto NODEX
sută, sutesubstantiv feminin
- 1. Cifră care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută unu. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Am scris o sută pe tablă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- 1.1. Bancnotă (monedă) de o sută de lei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Săracele sutele, Cum mărită mutele!... Lăcomii și eu la sută, Și luai și eu o mută. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 455. DLRLC
-
- Unde s-a dus mia, ducă-se și suta = unde s-a făcut o cheltuială mare, poate să se facă și una mai mică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. Obiect marcat cu această cifră. NODEX
etimologie:
- DEX '09 DEX '98
- suto NODEX
șuta, șutezverb
etimologie:
- shooter DEX '09 DEX '98 DN