2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SURMENAT, -Ă, surmenați, -te, adj. (Despre oameni) Obosit peste măsură; istovit, extenuat. – V. surmena.

SURMENAT, -Ă, surmenați, -te, adj. (Despre oameni) Obosit peste măsură; istovit, extenuat. – V. surmena.

surmenat, a [At: ALEXI, W. / Pl: ~ați, ~e / E: surmena] (D. oameni sau d. organe ale corpului lor) Care suferă de surmenaj.

SURMENAT, -Ă, surmenați, -te, adj. (Despre oameni sau organe ale corpului lor) Care suferă din cauza surmenajului; obosit peste măsură; istovit, extenuat. Oamenii cu inima surmenată urcă greu pe scară și, ce este mai important, suportă anevoie o boală grea. ANATOMIA 65.

SURMENAT, -Ă adj. (Despre oameni) Extrem de obosit; istovit, extenuat. [Cf. fr. surmené].

SURMENAT ~tă (~ți, ~te) Care este obosit peste măsură; istovit; extenuat; epuizat. /v. a surmena

SURMENA, surmenez, vb. I. Refl. (Despre oameni) A se obosi peste măsură, a se extenua (în urma unui prelungit efort fizic sau intelectual); a se istovi. ◊ Tranz. Munca prelungită îl surmenează. – Din fr. surmener.

SURMENA, surmenez, vb. I. Refl. (Despre oameni) A se obosi peste măsură, a se extenua (în urma unui prelungit efort fizic sau intelectual); a se istovi. ◊ Tranz. Munca prelungită îl surmenează. – Din fr. surmener.

surmena vtr [At: RESMERIȚĂ, D. / Pzi: ~nez / E: fr surmener] (D. oameni sau d. organe ale corpului lor) A se obosi peste măsură (în urma unui prelungit efort fizic sau intelectual) Si: a se epuiza (8), a se extenua (1), a se istovi, a se secătui, a se sfârși, a se slei, a se vlăgui.

SURMENA, surmenez, vb. I. Refl. (Despre oameni și despre organe ale corpului) A se obosi peste măsură, a se extenua (în urma unui prelungit efort fizic sau intelectual). Dacă în sarcina inimii cade o muncă nemăsurată, atunci inima se surmenează repede, contracțiile... devin mult mai slabe. ANATOMIA 64. Îngrozitor te-a surmenat noaptea asta, Marine, parc-ai îmbătrînit subit. BARANGA, I. 187. ◊ Tranz. Cred că ți-am mai spus; eu aici nu am nici o curiozitate.Știu... te-ar surmena. Întocmai. M-ar surmena. SEBASTIAN, T. 97.

SURMENA vb. I. refl., tr. A (se) obosi peste măsură, pînă la istovire; a (se) istovi, a (se) extenua. [< fr. surmener].

SURMENA vb. refl., tr. a (se) obosi peste măsură, până la istovire; a (se) extenua. (< fr. surmener)

A SE SURMENA mă ~ez intranz. A-și pierde toată forța și energia, ajungând într-o stare de slăbiciune totală; a obosi peste măsură; a se istovi; a se extenua; a se epuiza. /<fr. surmener

A SURMENA ~ez tranz. A face să se surmeneze. /<fr. surmener

*surmenéz v. tr. (fr. surmener). Storc de puterĭ pin prea mare muncă cu mintea saŭ cu trupu, istovesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

surmena (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. surmenez, 3 surmenea; conj. prez. 1 sg. să surmenez, 3 să surmeneze

surmena (a ~) vb., ind. prez. 3 surmenea

surmena vb., ind. prez. 1 sg. surmenez, 3 sg. și pl. surmenea

Intrare: surmenat
surmenat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • surmenat
  • surmenatul
  • surmenatu‑
  • surmena
  • surmenata
plural
  • surmenați
  • surmenații
  • surmenate
  • surmenatele
genitiv-dativ singular
  • surmenat
  • surmenatului
  • surmenate
  • surmenatei
plural
  • surmenați
  • surmenaților
  • surmenate
  • surmenatelor
vocativ singular
plural
Intrare: surmena
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • surmena
  • surmenare
  • surmenat
  • surmenatu‑
  • surmenând
  • surmenându‑
singular plural
  • surmenea
  • surmenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • surmenez
(să)
  • surmenez
  • surmenam
  • surmenai
  • surmenasem
a II-a (tu)
  • surmenezi
(să)
  • surmenezi
  • surmenai
  • surmenași
  • surmenaseși
a III-a (el, ea)
  • surmenea
(să)
  • surmeneze
  • surmena
  • surmenă
  • surmenase
plural I (noi)
  • surmenăm
(să)
  • surmenăm
  • surmenam
  • surmenarăm
  • surmenaserăm
  • surmenasem
a II-a (voi)
  • surmenați
(să)
  • surmenați
  • surmenați
  • surmenarăți
  • surmenaserăți
  • surmenaseți
a III-a (ei, ele)
  • surmenea
(să)
  • surmeneze
  • surmenau
  • surmena
  • surmenaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

surmenat, surmenaadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Obosit peste măsură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Oamenii cu inima surmenată urcă greu pe scară și, ce este mai important, suportă anevoie o boală grea. ANATOMIA 65. DLRLC
etimologie:
  • vezi surmena DEX '09 DEX '98 DN

surmena, surmenezverb

  • 1. (Despre oameni) A se obosi peste măsură, a se extenua (în urma unui prelungit efort fizic sau intelectual); a se istovi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Dacă în sarcina inimii cade o muncă nemăsurată, atunci inima se surmenează repede, contracțiile... devin mult mai slabe. ANATOMIA 64. DLRLC
    • format_quote Îngrozitor te-a surmenat noaptea asta, Marine, parc-ai îmbătrînit subit. BARANGA, I. 187. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Munca prelungită îl surmenează. DEX '09 DEX '98
    • format_quote tranzitiv Cred că ți-am mai spus; eu aici nu am nici o curiozitate. – Știu... te-ar surmena. Întocmai. M-ar surmena. SEBASTIAN, T. 97. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.