3 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPAUZAT, -Ă, repauzați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Odihnit. 2. S. m. și f. (Livr.) Decedat. [Pr.: -pa-u-] – V. repauza.

repauzat, ~ă a [At: COD. TOD. 196 / V: (înv) răpău~ / S și: ~usat / Pl: ~ați, ~e / E: repauza] 1-2 smf, a Răposat2 (1-2). 3 a Odihnit. 4 a (Pex) Ieșit la pensie.

REPAUZAT, -Ă, repauzați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Odihnit. 2. S. m. și f. (Livr.) Răposat, decedat. [Pr.: -pa-u-] – V. repauza.

REPAUZAT, -Ă, repauzați, -te, s. m. și f. (Livresc, învechit) Răposat. Într-o convorbire ce am avut cu repauzatul Beclard... i-am zis că această împotrivire... nu va putea ține mult. GHICA, A. 616.

REPAUZA, repauzez, vb. I. 1. Refl. A se odihni. 2. Intranz. (Livr.) A muri. [Pr.: -pa-u-] – Din lat. repausare.

REPAUZA, repauzez, vb. I. 1. Refl. A se odihni. 2. Intranz. (Livr.) A muri. [Pr.: -pa-u-] – Din lat. repausare.

repauza [At: FILIMON, O. I, 311 / P: ~pa~u~ / S și: ~usa / Pzi: ~zez, 3 (rar) repauză / E: lat repausare cf răposa] 1 vr Ase odihni. 2-3 vit (Pex) A (se) sprijini. 4 vi A muri.

REPAUZA, repauzez, vb. I. 1. Refl. (Rar) A se odihni. Fiți fără grije și vă repauzați de ostenelile danțului. ISPIRESCU, L. 376. 2. Intranz. (Latinism rar) A muri. N-au dus... colaci pentru fiii lor și... pentru cei ce au repauzat. MARIAN, NA. 291.

REPAUZA vb. I. 1. refl. A se odihni. 2. intr. (Liv.) A muri. [Cf. fr. reposer, it. riposare].

REPAUZA vb. I. refl. a se odihni. II. intr. (rar) a muri. (< lat. repausare, fr. reposer)

A SE REPAUZA mă ~ez intranz. rar 1) A face un repaus; a se opri un timp oarecare dintr-o activitate; a se odihni; a se recrea. 2) A fi în mormânt; a dormi somnul de veci; a zace; a odihni. [Sil. -pa-u-] /<lat. repausare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

repauzat adj. m., s. m. (sil. -pa-u-), pl. repauzați; f. sg. repauzată, pl. repauzate

repauza (a ~) (desp. -pa-u-) vb., ind. prez. 1 sg. repauzez, 3 repauzea; conj. prez. 1 sg. să repauzez, 3 să repauzeze

repauza (a ~) (-pa-u-) vb., ind. prez. 3 repauzea

repauza vb. (sil. -pa-u-), ind. prez. 1 sg. repauzez, 3 sg. și pl. repauzează; conj. prez. 3 sg. și pl. repauzeze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REPAUZAT adj., s. v. decedat, defunct, dispărut, mort, răposat.

repauzat adj., s. v. DECEDAT. DEFUNCT. DISPĂRUT. MORT. RĂPOSAT.

REPAUZAT adj. odihnit, (fig.) proaspăt. (Om ~.)

REPAUZA vb. v. deceda, dispărea, duce, muri, pieri, prăpădi, răposa, sfârși, stinge, sucomba.

REPAUZA vb. 1. v. dormi. 2. v. odihni.

repauza vb. v. DECEDA. DISPĂREA. DUCE. MURI. PIERI. PRĂPĂDI. RĂPOSA. SFÎRȘI. STINGE. SUCOMBA.

REPAUZA vb. 1. a dormi, a se odihni, (înv. și reg.) a somna, (înv.) a (se) poposi, a (se) răposa, (arg.) a soili. (Nu poate fi deranjat, acum se ~.) 2. a se odihni, (reg.) a se aciua. (Se ~ puțin la umbră.)

Intrare: repauzat (adj.)
repauzat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repauzat
  • repauzatul
  • repauzatu‑
  • repauza
  • repauzata
plural
  • repauzați
  • repauzații
  • repauzate
  • repauzatele
genitiv-dativ singular
  • repauzat
  • repauzatului
  • repauzate
  • repauzatei
plural
  • repauzați
  • repauzaților
  • repauzate
  • repauzatelor
vocativ singular
plural
răpăuzat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: repauzat (s.m.)
repauzat2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • repauzat
  • repauzatul
  • repauzatu‑
plural
  • repauzați
  • repauzații
genitiv-dativ singular
  • repauzat
  • repauzatului
plural
  • repauzați
  • repauzaților
vocativ singular
plural
Intrare: repauza
  • silabație: re-pa-u-za info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repauza
  • repauzare
  • repauzat
  • repauzatu‑
  • repauzând
  • repauzându‑
singular plural
  • repauzea
  • repauzați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • repauzez
(să)
  • repauzez
  • repauzam
  • repauzai
  • repauzasem
a II-a (tu)
  • repauzezi
(să)
  • repauzezi
  • repauzai
  • repauzași
  • repauzaseși
a III-a (el, ea)
  • repauzea
(să)
  • repauzeze
  • repauza
  • repauză
  • repauzase
plural I (noi)
  • repauzăm
(să)
  • repauzăm
  • repauzam
  • repauzarăm
  • repauzaserăm
  • repauzasem
a II-a (voi)
  • repauzați
(să)
  • repauzați
  • repauzați
  • repauzarăți
  • repauzaserăți
  • repauzaseți
a III-a (ei, ele)
  • repauzea
(să)
  • repauzeze
  • repauzau
  • repauza
  • repauzaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

repauzat, repauzaadjectiv

etimologie:
  • vezi repauza DEX '09 DEX '98

repauzat, repauzațisubstantiv masculin
repauza, repauzatesubstantiv feminin

  • 1. livresc Decedat, răposat. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Într-o convorbire ce am avut cu repauzatul Beclard... i-am zis că această împotrivire... nu va putea ține mult. GHICA, A. 616. DLRLC
etimologie:
  • vezi repauza DEX '09 DEX '98

repauza, repauzezverb

  • 1. reflexiv A se odihni. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Fiți fără grije și vă repauzați de ostenelile danțului. ISPIRESCU, L. 376. DLRLC
  • 2. intranzitiv livresc Muri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: muri
    • format_quote N-au dus... colaci pentru fiii lor și... pentru cei ce au repauzat. MARIAN, NA. 291. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.