9 definiții pentru puseu

PUSÉU, puseuri, s. n. Manifestare bruscă și puternică (însoțită de ridicarea temperaturii) a unei boli; acces. ♦ Fig. Izbucnire, elan, vervă, exuberanță. – Din fr. poussée.

PUSÉU, puseuri, s. n. Manifestare bruscă și puternică (însoțită de ridicarea temperaturii) a unei boli; acces. ♦ Fig. Izbucnire, elan, vervă, exuberanță. – Din fr. poussée.

puséu s. n., art. puséul; pl. puséuri

puséu s. n., art. puséul; pl. puséuri

PUSÉU s.n. 1. Acces al unei boli. 2. (Fig.) Izbucnire, vervă momentană, elan. [Pron. -seu. / < fr. poussée].

PUSÉU s. n. 1. manifestare bruscă, violentă a unei stări patologice, acces al unei boli. 2. (fig.) creștere subită, izbucnire, elan. (< fr. poussée)

PUSÉU ~ri n. 1) Manifestare bruscă și dureroasă a unei boli; acces. 2) Manifestare subită (a unei forțe). ◊ ~l revoluției izbucnirea revoluției. /<fr. poussée


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

PUSEU s. (MED.) acces, atac, criză, (astăzi rar) paroxism, (pop.) toană. (~ de nebunie, de cord.)

Intrare: puseu
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular puseu puseul
plural puseuri puseurile
genitiv-dativ singular puseu puseului
plural puseuri puseurilor
vocativ singular
plural