28 de definiții pentru pristol

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRISTOL, pristoluri, s. n. (În bisericile creștine) Masă din mijlocul altarului, pe care se țin obiectele necesare oficierii liturghiei; p. gener; altar. [Var.: (înv. și reg.) prestol, prastol s. n.] – Din sl. prĕstolŭ.

pristol sn [At: (cca 1550) CUV. D. BĂTR. II, 466/15 / V: (îrg) pras~, preas~, pres~, (înv) ~or, ~til, (reg) ~tariu / Pl: ~uri, (rar) ~oale / E: slv прѣстолъ] 1 Masă din mijlocul altarului pe care se țin obiectele necesare oficierii serviciului religios. 2 (Pgn) Altar. 3 (Trs; pcf) Pistornic.

PRISTOL, pristoluri, s. n. Masă din mijlocul altarului unei biserici, pe care se țin obiectele necesare oficierii liturghiei; p. gener. altar. [Var.: (înv. și reg.) prestol, prastol s. n.] – Din sl. prĕstolŭ.

PRISTOL, pristoluri, s. n. Masa din mijlocul altarului pe care se țin obiectele necesare serviciului liturghiei. A scăpat... o sfărimitură de pască jos și aceea a apucat-o o broască și s-a ascuns cu ea sub pristol. RETEGANUL, P. I 24. Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs! EMINESCU, O. I 147. Sculîndu-se, Mihnea sărută pristolul și icoana... ce sta pe iconostasul din dreapta. ODOBESCU, S. A. 89. – Variante: prestol (BIBICESCU, P. P. 325), preastol (ODOBESCU, S. I 455), prastol (GALACTION, O. I 83) s. n.

PRISTOL ~uri n. bis. Masă din mijlocul altarului pe care se țin obiectele necesare slujbei. /<sl. prĕstolu

pristol n. V. prestol: din pristolul dela Roma să dau calului ovăz EM.

pristól n., pl. oale (vechĭ prestol și preastol, d. vsl. prĭestolŭ, tron, d. stolŭ, tron; bg. rus. prestól, tron, pristol. V. stoliță, stolnic). Sfînta masă, masă din mijlocu altaruluĭ. Altar.

PRASTOL s. n. v. pristol.

PRESTOL s. n. v. pristol.

prestol n. sfânta masă pe care preotul sfințește pâinea și vinul: Mihnea sărută prestolul și icoana OD. [Slav. PRĬESTOLŬ, tron].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pristol s. n., pl. pristoluri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pristol (pristoluri), s. n. – Altar, masă din altar. – Var. prestol, înv. preastol. Sl. prĕstolŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 294), cf. bg., rus. prestol, sb. prjestol.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PRISTOL, com. în jud. Mehedinți, situată pe stg. Dunării, la granița cu Bulgaria și Iugoslavia; 1.782 loc. (2003). Produse alim. Biserica Sf. Nicolae (sfârșitul sec. 19), în satul P.

Intrare: pristol
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pristol
  • pristolul
  • pristolu‑
plural
  • pristoluri
  • pristolurile
genitiv-dativ singular
  • pristol
  • pristolului
plural
  • pristoluri
  • pristolurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prastol
  • prastolul
  • prastolu‑
plural
  • prastoluri
  • prastolurile
genitiv-dativ singular
  • prastol
  • prastolului
plural
  • prastoluri
  • prastolurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prestol
  • prestolul
  • prestolu‑
plural
  • prestoluri
  • prestolurile
genitiv-dativ singular
  • prestol
  • prestolului
plural
  • prestoluri
  • prestolurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preastol
  • preastolul
plural
  • preastoluri
  • preastolurile
genitiv-dativ singular
  • preastol
  • preastolului
plural
  • preastoluri
  • preastolurilor
vocativ singular
plural
pristariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pristil
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pristor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pristol, pristolurisubstantiv neutru

  • 1. (termen) bisericesc în religia creștină Masă din mijlocul altarului, pe care se țin obiectele necesare oficierii liturghiei. DEX '09 DLRLC
    • format_quote A scăpat... o sfărimitură de pască jos și aceea a apucat-o o broască și s-a ascuns cu ea sub pristol. RETEGANUL, P. I 24. DLRLC
    • format_quote Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs! EMINESCU, O. I 147. DLRLC
    • format_quote Sculîndu-se, Mihnea sărută pristolul și icoana... ce sta pe iconostasul din dreapta. ODOBESCU, S. A. 89. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.