prevedere sf [At: (a. 1642) BV I, 126 / V: (înv) ~vid~, priv~, privid~ / A și: ~ved~ / Pl: ~ri / E: prevedea] 1 Capacitate de a deduce din fapte anterioare sau prezente evoluția evenimentelor viitoare Si: bănuială, întrezărire, previzionare (1), prognozare (3), (îvr) preștire. 2 (Ccr; mpl) Fapt prevăzut Si: previzionare (2). 3-5 (Mpl) (Obligație) (dispoziție sau) îndrumare înscrisă într-un act normativ Si: (înv) prescript, (frm; rar) previziune (7-9). 6 (Îs) ~ri sociale Sistem de măsuri privitoare la acordarea de asistență socială persoanelor care și-au pierdut, temporar sau definitiv, capacitatea de muncă ori celor rămași fără susținător în familie. 7 Evaluare realizată pe baze științifice a unui obiectiv care urmează să fie îndeplinit Si: previzionare (3). 8 Precauție legată de evenimente, fenomene neplăcute, posibile Si: previzionare (4). 9 Decizie luată pentrua preveni producerea unui eveniment, a unui fenomen primejdios. 10-11 (Îljv) De (sau ca) ~ (Care servește) pentru a preveni un lucru primejdios care s-ar putea întâmpla. 12 (Rar; îlav) Cu ~ Cu atenție și prudență. 13 (Fiz; înv) Transparență.

PREVEDERE, prevederi, s. f 1. Faptul de a prevedea; posibilitatea de a-și da seama de ceea ce urmează să se întîmple, bazat pe unele date cunoscute în prezent. V. previziune. Flăcările de la Ruginoasa se înfățișau pentru Miron Iuga ca o cumplită confirmare a prevederilor sale. REBREANU, R. II 116. Simțul prevederii nu mi-a lipsit nici cînd eram tînăr. BASSARABESCU, S. N. 22. ♦ Plan, aranjament. Uitînd c-un flutur de seară ce trece repede-n zbor Este-n stare să răstoarne toată prevederea lor. HASDEU, R. V. 57. ♦ (Rar) Presimțire. Roiuri negre de prevederi urîte îi troieneau închipuirea. VLAHUȚĂ, O. A. I 102. 2. (Mai ales la pl.) Măsuri, dispoziții, norme cuprinse într-un plan de lucru, într-o lege, într-un buget, care urmează a fi puse în aplicare și respectate. Prevederi bugetare. 3. Prudență, circumspecție, precauție. Scamatorul zîmbea blînd, strecurîndu-se printre ei cu prevedere – să nu-i lovească. SAHIA, N. 65.

PREVEDERE s.f. Faptul de a prevedea. 2. (La pl.) Măsuri, dispoziții cuprinse într-un regulament, într-o lege care trebuie respectate. 3. Prudență. [< prevedea].

PREVEDERE s. f. 1. faptul de a prevedea. 2. (pl.) măsuri, dispoziții cuprinse într-un act normativ, într-un tratat etc., care trebuie respectate. ♦ ĩ sociale = sistem de măsuri privind acordarea de asistență socială persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă. 3. prudență, precauție. (< prevedea)

PREVEDERE ~i f. 1) v. A PREVEDEA. 2) la pl. Măsuri prevăzute într-un act oficial (lege, regulament, program etc.) ce urmează a fi respectate. 3) Caracter prudent; precauție. 4) rar v. PREVIZIUNE. [G.-D. prevederii] /v. a prevedea

prevedere f. 1. acțiunea de a prevedea; 2. cunoașterea celor viitoare; 3. precauțiune.

prevedére f. Acțiunea de a prevedea, de a ști cele viitoare. Îngrijire, precauțiune: înainta cu multă prevedere. V. prudență, providență.

prăvedea v vz prevedea

prăvidea v vz prevedea

prevedea [At: PSALT. HUR. 117^v/3 / V: (înv) prăv~, prăvid~, priv~ / Pzi: prevăd, (îrg) prevăz / E: pre- + vedea, cdp fr prévoir] 1 vt (C. i. evenimente, procese, fapte viitoare) A deduce evoluția, realizarea, producerea etc. din analiza unor fapte sau a unor situații prezente Si: a bănui, a întrezări, a prognoza (3), (rar) a prești¹, a prevesti¹ (5), (îvr) a prejudeca. 2 vt (D. acte normative, dispoziții etc. elaborate de autorități competente) A stabili ceva care trebuie respectat Si: a prescrie. 3 vt A echipa cu ceva necesar. 4 vt (Asr) A întrezări. 5 vt (Asr) A vedea. 6 vt (Spc; îvr) A cuprinde dintr-o privire. 7 vrp (Reg) A fi transparent. 8 vr (Asr) A se reflecta.

previdere sf vz prevedere

privedea v vz prevedea

privedere sf vz prevedere

prividere sf vz prevedere

PREVEDEA, prevăd, vb. II. 1. Tranz. A deduce mersul evenimentelor viitoare din unele fapte prezente sau trecute care au legătură cauzală cu acele evenimente; a avea intuiția celor ce urmează să se întîmple, plecînd de la unele date cunoscute în prezent, a vedea înainte. Cine poate să prevadă totul? CAMIL PETRESCU, U. N. 60. Viitor de aur țara noastră are Și prevăd prin secoli a ei înălțare. BOLINTINEANU, O. 37. ◊ Refl. pas. Nu se putea prevedea cine va fi salvatorul din suferințele seculare. SADOVEANU, E. 240. Împărăteasa avea să sufere destul, atît durerile de naștere, care să prevedeau a fi după cum făgăduise, cît și clevetelile ce auzea că merg în urechile împăratului. RETEGANUL, P. II 28. 2. Tranz. (Despre legi, condiții sau dispoziții legale) A stabili,a fixa, a specifica, a prescrie, a indica, a menționa. Planul prevedea controlul tehnic și repararea tuturor tractoarelor. MIHALE, O. 499. La noi pînă acum nici legea nu prevede nimic, dar nici înalta oblăduire nu simte trebuința de a se amesteca în traiul, mai mult sau mai puțin turburat, al lighioanelor sălbatice. ODOBESCU, S. III 38. 3. Tranz. A echipa, a înzestra cu... Uzină prevăzută cu instalații moderne. 4. Refl. A se vedea (prin sau printre); a se întrezări. A doua năvală de fum acoperi o parte din oștile dușmane și, în adevăr, în curînd începu a se prevedea prin el, ca printr-o pînză rară, îmbulzeala căzăcimii. SADOVEANU, O. VII 11. Soarele rotund și palid se prevede pintre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. ALECSANDRI, P. A. 112. ◊ Fig. S-a măritat cu un tînăr subțire și uscat de te prevezi printr-însul. GANE, N. II 211. ◊ Intranz. Fig. [Victor Hugo] simte și prevede în imagini colorate și mărețe, SADOVEANU, E. 228. ♦ (Rar) A se oglindi. Cerul se prevede în valea înflorită. BOLINTINEANU, O. 203. Spre sară, vîntul contenește, marea se liniștește, și cînd stelele răsar, ele se prevăd pe fața apei ca într-o oglindă. ALECSANDRI, C. 177.

PREVEDEA vb. II. 1. tr. A-și da seama, a deduce mersul evenimentelor viitoare din unele fapte prezente sau trecute a căror legătură cauzală cu ele este evidentă. 2. tr. (Despre legi) A stabili, a specifica. 3. tr. A echipa, a înzestra cu... 4. refl. A se întrezări. [P.i. prevăd. / după fr. prévoir, it. prevedere < lat. praevidere].

PREVEDEA vb. tr. 1. a deduce evoluția evenimentelor viitoare plecând de la cele prezente; a anticipa ceea ce s-ar putea întâmpla; a previziona. ◊ a întrezări. 2. a organiza dinainte. 3. (despre legi) a stabili, a specifica. 4. a echipa, a înzestra cu... (< fr. prévoir, după lat. praevidere)

A PREVEDEA prevăd tranz. 1) A intui din timp (pe baza unor date cunoscute); a vedea în perspectivă cu mult înainte; a întrevedea. 2) A asigura drept completare necesară (pentru a întregi un ansamblu); a înzestra. 3) (despre legi) A indica cu precizie (cum trebuie să se procedeze într-o anumită situație). /pre- + a vedea

prevedeà v. 1. a vedea dinainte ce trebue să se întâmple; 2. a lua precauțiunile necesare: am prevăzut toate; 3. a se vedea prin, a se străvedea: când cerul se prevede ’n valea înflorită BOL.

prăvăd, V. prevăd.

prevăd, -văzút, a -vedeá v. tr. (pre- și văd, ca lat. prae-vĭdére și fr. prevoir). Văd din ainte, știŭ ceĭa ce se va întîmpla: nu poțĭ prevedea toate. Îngrijesc, ĭaŭ precauțiunile necesare: am prevăzut cele necesare călătoriiĭ. Echipez, armez (după fr. pourvoir și germ. versehen): a prevedea o corabie cu alimente, cu tunurĭ. Văd pin (Vechĭ. Rar). V. refl. (după vsl. prĭvideti sen saŭ rus. prividietĭ-sea, a părea). Mă străvăd, mă văd pin ceva: soarele se prevede pintre nourĭ. – Și pră- (Dos.).

prevedere s. f., g.-d. art. prevederii; pl. prevederi

prevedere s. f., g.-d. art. prevederii; pl. prevederi

prevedere s. f., pl. prevederi

prevedere

prevedea (a ~) (a presimți) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prevăd, 2 sg. prevezi, 3 sg. prevede, perf. s. 1 sg. prevăzui, m.m.c.p. 1 pl. prevăzuserăm; conj. prez. 1 sg. să prevăd, 3 să prevadă; imper. 2 sg. afirm. prevezi; ger. prevăzând; part. prevăzut

prevedea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prevăd, 1 pl. prevedem, 2 pl. prevedeți; conj. prez. 3 să prevadă; ger. prevăzând; part. prevăzut

prevedea vb. vedea

prevedea (ind. prez. 1 pl. prevedem)

PREVEDERE s. v. diafanitate, presentiment, presimțire, priveghere, priveghi, transparență.

PREVEDERE s. 1. (livr.) preliminare. (prevederea unor cheltuieli.) 2. v. dotare. 3. indicație, precizare, prescripție, (înv.) scriptură, (grecism înv.) prohdiorihmos. (prevederi pentru folosirea...) 4. v. dispoziție. 5. v. clauză. 6. v. prudență.

PREVEDERE s. 1. (livr.) preliminare. (~ unor cheltuieli.) 2. dotare, dotație, echipare, înzestrare, utilare. (~ unei uzine cu cele necesare.) 3. indicație, precizare, prescripție, (înv.) scriptură, (grecism înv.) prohdiorihmos. (~ pentru folosirea...) 4. (JUR.) dispoziție, normă, prescripție, (înv. și reg.) rost, (înv.) prescript. (Care sînt ~ în vigoare?) 5. (JUR.) clauză, condiție, dispoziție, punct, stipulare, stipulație, termen, (înv. și pop.) tocmeală, (înv.) șart. (~ dintr-o convenție.) 6. atenție, circumspecție, grijă, precauție, prudență, băgare de seamă, luare-aminte, (pop.) fereală, pază, priveghere, (înv.) socotință, veghere. (Dă dovadă de multă ~; procedează cu multă ~.)

prevedere s. v. DIAFANITATE. PRESENTIMENT. PRESIMȚIRE. PRIVEGHERE. PRIVEGHI. TRANSPARENȚĂ.

PREVEDEA vb. 1. (rar) a prești, (înv.) a prejudeca. (Totul s-a întâmplat cum a ~.) 2. a se aștepta. (Am ~ asta.) 3. v. bănui. 4. v. intui. 5. v. prognoza. 6. (livr.) a prelimina. (A ~ în buget suma de...) 7. v. preconiza. 8. v. dota. 9. a preciza, a scrie, a specifica. (După cum ~ pravila.) 10. a menționa, a prescrie, a specifica, a stabili, a stipula. (Articolul 1 ~ următoarele...)

PREVEDEA vb. v. întrevedea, întrezări, oglindi, proiecta, răsfrânge, reflecta, transpărea.

prevedea vb. v. ÎNTREVEDEA. ÎNTREZĂRI. OGLINDI. PROIECTA. RĂSFRÎNGE. REFLECTA. TRANSPĂREA.

PREVEDEA vb. 1. (rar) a prești, (înv.) a prejudeca. (Totul s-a întîmplat cum a ~.) 2. a se aștepta. (Am ~ asta.) 3. a bănui, a crede, a ghici, a gîndi, a-și imagina, a-și închipui, a întrezări, a presupune, a socoti, a ști, a visa, (rar) a prevesti, (înv. și reg.) a nădăi, (reg.) a chibzui, a probălui, (fig.) a mirosi. (Cine ar fi ~ că se va întîmpla astfel?) 4. (livr.) a prelimina. (A ~ în buget suma de...) 5. a concepe, a plănui, a preconiza, a proiecta. (Noi măsuri ~ de guvern.) 6. a dota, a echipa, a înzestra, a utila, (înv.) a provedea. (A ~ uzina cu cele necesare.) 7. a preciza, a scrie, a specifica. (După cum ~ pravila.) 8. a menționa, a prescrie, a specifica, a stabili, a stipula. (Articolul 1 ~ următoarele...)

STULTITIAM SIMULARE PRUDENTIA SUMMA EST (lat.) a simula prostia este cea mai bună măsură de prevedere în anumite situații – Cato, „Disticha moralia”, 2, 18.

Prevederea e adevăratul curaj (grec. Η προνοητικότητα είναι αληθινό θάρρος) – maximă a lui Euripide din tragedia sa Rugătoarele (versul 150). Văduvele și mamele din Teba se adresează lui Teseu, regele Atenei, cerînd sprijinul acestuia împotriva lui Creon, războinicul rege al Tebei. Teseu intervine și Creon e înfrînt. Piesa lui Euripide militează pentru respectul față de om, dragostea de pace, chibzuință și prevedere politică, socotite ca adevăratele semne ale bărbăției și curajului. Citatul e folosit în acest spirit. LIT.