Preacurata f. imaculata Fecioară. [Modelat după slavicul Precista].

preacuráta adj. f. (după vsl. prĭečista). Precista, Maĭca Domnuluĭ, imaculata fecĭoară. – Se scrie și prea curata și prea-curata.

preacurat, ~ă [At: CORESI, EV. 138 / S și: prea curat, prea-curat / V: (îrg) prec~ / Pl: ~ați, ~e / E: prea + curat] 1-2 sfa, a (Fecioara Maria) care este cu totul lipsit(ă) de păcate Si: imaculat, neprihănit. 3 a (Fig) Curat din punct de vedere moral. 4 a Care reflectă o stare de curățenie morală ireproșabilă. 5 a (Nob) Cu totul lipsit de murdărie.

precurat, ~ă a vz preacurat

PREACURÁT, -Ă adj. (Mai ales ca epitet dat Maicii Domnului) Curat, neprihănit. Ce pumni, ce pumni, maică preacurată! De cînd sînt, n-am văzut așa pumni! CONTEMPORANUL, VII 203. ◊ (Substantivat) Așa... vă treceți bieți bătrini, Cu rugi la preacurata, Și plînge mama pe ceaslov, Și-n barbă plînge tata. GOGA, P. 33.

PREACURÁT ~tă (~ți, ~te) rel. Care este moralmente curat. /prea + curat

*Preacuráta s. propriu f., g.-d. Preacurátei

Preacurata (Fecioară).

preacurát adj. m., pl. preacuráți; f. preacurátă, pl. preacuráte

preacurát adj. → curat

PREACURÁTA s. art. v. Maica Domnului.

PREACURATA s. art. (BIS.) madona (art.), născătoarea (art.), preanevinovata (art.), preasfînta (art.), precista (art.), Fecioara Maria, Maica Domnului, Sfînta Fecioară, (înv.) bogorodnița (art.), preacinstita (art.).

PREACURÁT adj. v. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, nevinovat, pudic, virgin, virginal.

preacurat adj. v. CANDID. CAST. FECIORELNIC. FECIORESC. INOCENT. NEPRIHĂNIT. NEVINOVAT. PUDIC. VIRGIN. VIRGINAL.