2 intrări
42 de definiții
- explicative DEX (20)
- ortografice DOOM (7)
- etimologice (2)
- argou (1)
- sinonime (8)
- antonime (2)
- arhaisme și regionalisme (2)
Explicative DEX
potăi v vz potoli1
POTAIE, potăi, s. f. (Fam.) Câine slab, neîngrijit sau leneș; cotarlă, javră; p. gener. (depr.) câine. ♦ Epitet dat unui om lipsit de caracter, netrebnic. [Pr.: -ta-ie] – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POTOLI, potolesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A pierde sau a face să-și piardă din intensitate, din tărie, din viteză etc.; a (se) liniști, a se domoli, a (se) calma, a (se) alina; a (se) îmblânzi. ♦ A înceta sau a face să înceteze un lucru început, o acțiune în desfășurare etc.; a (se) încheia, a (se) sfârși, a (se) termina. 2. Refl. (Despre foc sau o materie care arde) A arde mocnit. – Din sb. potuliti, bg. potulja.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
potaie sf [At: ALEXANDRESCU, O. I, 210 / P: ~ta-ie / Pl: ~tăi / E: nct] 1 (Dep) Câine slab, neîngrijit, jigărit, leneș etc. Si: cotarlă, javră, jigodie. 2 (Pgn; dep) Câine. 3 (Reg; dep) Epitet dat unui om nedezvoltat, pipernicit. 4 (Dep) Epitet dat unui om de nimic, netrebnic. 5 (Dep) Epitet dat unui om leneș. 6 (Trs) Dihanie. 7 (Trs) Arătare. 8 (Reg; csc) Haită de câini sau de lupi. 9 (Buc) Cârd.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potoi v vz potoli1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potola v vz potoli1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potoli1 [At: PSALT. HUR. 532/15 / V: (reg) ~tăi, ~toi, (înv) ~tolui, (cscj) ~tola / Pzi: ~lesc, (îvr) potol, 2 și: (îvr) potoli, 3 și: (îvr) potoale / E: slv *потолити] 1-2 vtr (A face să-și piardă sau) a-și pierde din intensitate, din tărie, din ritm, din gravitate Si: a (se) alina, a (se) astâmpăra, a (se) atenua, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblânzi, a (se) liniști, a (se) tempera, (îvp) a (se) ostoi2, (pop) a (se) ogoi3, (îvr) a (se) oteși1, (reg) a (se) opăci. 3-4 vtr (Pex) (A face să înceteze sau) a înceta un lucru început, o acțiune în desfășurare etc. Si: a (se) încheia, a (se) sfârși, a (se) termina, (îvp) a (se) ostoi2. 5 vt (C. i. deplasarea sau ritmul de deplasare a unei ființe) A face să devină mai puțin repede Si: a încetini. 6 vr (Spc; d. foc sau d. o materie care arde) A scădea în intensitate. 7 vr (Pex; spc; d. foc sau d. o materie care arde) A începe să se stingă. 8 vr (Pex; spc; d. foc sau d. o materie care arde) A se stinge. 9 vt (Trs; Mar) A stinge varul. 10 vt (Reg) A căli fierul. 11 vt (Arg) A mânca. 12-13 vt (Îe) A(-și) ~ foamea (sau setea) A mânca sau a bea puțin, cât să nu-i mai fie foame sau sete.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potoli2 vt [At: ECONOMIA, 161/14 / Pzi: ~lesc / E: mg pótol] (Trs) 1 A compensa. 2 A înlocui drept compensație. 3 A adăuga. 4 A completa drept compensație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potolui v vz potoli1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POTAIE, potăi, s. f. Câine slab, jigărit sau leneș; cotarlă, javră; p. gener. (depr.) câine. ♦ Epitet dat unui om lipsit de caracter, netrebnic. [Pr.: -ta-ie] – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
POTOLI, potolesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A pierde sau a face să-și piardă din intensitate, din tărie, din viteză etc.; a (se) liniști, a se domoli, a (se) calma, a (se) alina; a (se) îmblânzi. ♦ A înceta sau a face să înceteze un lucru început, o acțiune în desfășurare etc.; a (se) încheia, a (se) sfârși, a (se) termina. 2. Refl. (Despre foc sau o materie care arde) A arde mocnit. – Din scr. potuliti, bg. potulja.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
POTAIE, potăi, s. f. 1. Termen de dispreț pentru un cîine; javră, cotarlă. Una din potăi, îndîrjită de sosirea stăpînului său, se repezi în pornire turbată și năzui să apuce pe Pisicuța de bot. HOGAȘ, M. N. 187. Lovi-te-ar jigodia, potaia dracului! zic în gîndul meu. N-am văzut de cînd sînt javră mai antipatică. CARAGIALE, O. II 267. Noi, frații tăi, potaie? O să-ți dăm o bătaie Care s-o pomenești. ALEXANDRESCU, P. 67. ♦ (Bar, pentru alte animale) Trage un foc... că trebuie să fie o potaie de lup! GALACTION, O. I 108. 2. Haită de cîini sau de lupi. A început a viscoli și umblă dihăniile, potăi. SADOVEANU, O. I 352. Ți-am spus că nu mă tem nici de o potaie întreagă [de lupi]. CREANGĂ, P. 120. O potaie de cîni sta pe împrejurul parilor și privea cu poftă la acele capete sîngeroase. ALECSANDRI, la TDRG. ◊ Fig. Ienicerii, mult crîncenă potaie, Păzeau o tristă gloată de robi prinși în bătaie. ALECSANDRI, P. I 344. 3. Fig. Om de nimic, nesuferit; canalie. Potaia asta de mocan vă dă vin de pomană. STANCU, D. 133. Cine s-a bătut la Plevna, potaie? Tu, ori ăștia? SADOVEANU, O. VI 127.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POTOLI, potolesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la senzații sau stări sufletești) A face să scadă în intensitate; a liniști, a calma, a domoli. Jder a poftit apă și și-a potolit setea dintr-un cofăiel. SADOVEANU, F. J. 580. Alină-ți plînsul; potolește-ți dorul. IOSIF, PATR. 81. El și-a potolit necazul – Dar pe doamnă o iubea! Și-ngropînd în coif obrazul Ștefan-vodă-acum plîngea! COȘBUC, P. I 214. Grozav burdihan și nesățios gîtlej, de nu pot să-i potolească setea nici izvoarele pămîntului. CREANGĂ, P. 242. ◊ (Cu privire la persoane) Aprinde tata un felinar și pleacă să-l potolească pe nebun. STANCU, D. 49. (Refl.) N-o turburați... Se potolește ea și pleacă. DELAVRANCEA, O. II 135. ◊ (Cu privire la acțiuni omenești) Cînd își potoleau mersul... răzbăteau pînă la ei murmure de fluier. SADOVEANU, O. I 131. Buiestrașul gîfîind își potolește puțin mersul la urcuș. CARAGIALE, O. I 373. ♦ A pune capăt, a face să înceteze. Selim-pașa să trimită oștire ca să potolească cît mai în grabă răscoala din Valachia și Moldova. GHICA, S. 109. 2. Refl. (Despre fenomene, acțiuni sau procese în desfășurare) A pierde din intensitate, a scădea, a se micșora, a înceta. De cu noapte vîntul se potolise. BART, S. M. 54. Afară se potolise viscolul. VLAHUȚĂ, la TDRG. M-au trimis la stînă... să șed acolo pînă s-a mai potoli boliștea. CREANGĂ, A. 15. ◊ (Ironic) După aceasta capra și cu iedul au luat o căpiță de fîn și-au aruncat-o peste dînsul, în groapă, ca să se mai potolească focul. CREANGĂ, P. 33. ◊ (Despre sunete, zgomote) Într-un tîrziu cînd larma s-a potolit, a izbutit să-și facă vocea auzită. GALAN, Z. R. 22. Zgomotele din împrejurimi, un răstimp deșteptate, se potoleau. SADOVEANU, O. IV 31.- Prez. ind. și: potol (IOSIF, P. 22, ALECSANDRI, P. P. 335).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POTAIE ~ăi f. 1) Câine jigărit care trezește milă și repulsie. 2) fig. depr. Om de nimic; netrebnic. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A POTOLI ~esc tranz. A face să se potolească. /<sl. potoliti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE POTOLI mă ~esc intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A pierde din intensitate (până la încetare); a se domoli; a se ogoi; a se tempera; a modera; a se liniști. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) A ajunge la o stare de liniște; a recăpăta calmul; a se liniști; a se calma; a se alina; a se astâmpăra. /<sl. potoliti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
potaie f. 1. haită: o potaie de lupi; 2. cățel: are potaia vrun dar? GR. AL.; 3. fam. om nesuferit. [Dintr’un primitiv pot, de origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potolì v. a stâmpăra, a (se) liniști: a potoli foamea, plânsul, mânia. [Bulg. POTULITI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potáĭe f., pl. ăĭ (cp. cu sîrb. potaja, ascunzătoare, și rus. potálĭ, lustru înșelător). Haĭtă, ceată (de cînĭ, de lupĭ. În nord și „cîrd” de gîște ș. a.). Cov. Fam. Iron. Pojijie, suită: a venit cu toată potaĭa. Cotarlă, șarlă, javră, cîne prost.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potolésc v. tr. (vsl. po-toliti, a potoli, a acomoda, de unde vine și pătulésc; rus. u-toliti, a potoli. V. tulesc). Astîmpăr, liniștesc, alin: a potoli focu, durerea, întristarea, plînsu, foamea, setea. V. ogoĭesc, ostoĭesc, calmez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
potaie (fam.) s. f., art. potaia, g.-d. art. potăii; pl. potăi, art. potăile (desp. -tă-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
potoli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. potolesc, 3 sg. potolește, imperf. 1 potoleam; conj. prez. 1 sg. să potolesc, 3 să potolească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
potaie (fam.) s. f., art. potaia, g.-d. art. potăii; pl. potăi, art. potăile (-tă-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
potoli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. potolesc, imperf. 3 sg. potolea; conj. prez. 3 să potolească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
potaie s. f., art. potaia, g.-d. art. potăii; pl. potăi, art. potăile (sil. -tă-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
potoli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. potolesc, imperf. 3 sg. potolea; conj. prez. 3 sg. și pl. potolească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
potaie, -tăi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Etimologice
potaie (potăi), s. f. – 1. Cotarlă, javră, jigodie. – 2. Haită de lupi. – 3. Cățel. Origine necunoscută. Soluțiile propuse sînt insuficiente: din sl. tešti, teką „a fugi”, cu pref. po- (Cihac, II, 281); expresiv, cf. mayen. poutaud „broască” (Șeineanu, Chien, 326); dintr-o rădăcină pot-, necunoscută, cu suf. -aie (Pascu, Suf., 200); din sb. potaja „ascunzătoare”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
potoli (potolesc, potolit), vb. – 1. A calma, a tempera, a liniști. – 2. A stinge, a reduce. – 3. A stăvili, a domoli, a încetini. – 4. (Refl.) A se stăpîni, a se reține. Sl. potuliti „a pune de acord, a împăca” din toliti „a se potoli” (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 426). – Der. potoleală, s. f. (liniștire, calm); potolitor, adj. (liniștitor, calmant); nepotolit, adj. (neliniștit).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
potoli, potolesc v. t., v. i. a mânca.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
POTAIE s. v. javră.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POTAIE s. v. haită.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POTOLI vb. v. compensa, despăgubi, răsplăti.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POTOLI vb. 1. a (se) astâmpăra, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) tempera, (pop.) a (se) molcomi, a (se) stâmpăra, (înv. și reg.) a (se) prinde, (înv.) a (se) așeza, (fig.) a (se) stinge. (Și-a ~ setea.) 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) stăpâni, a (se) tempera. (Te rog să te ~!) 6. v. cuminți. 7. v. liniști. 8. v. tempera. 9. v. atenua. 10. v. înceta. 11. a amuți, a dispărea, a înceta, a se liniști, a muți, a se stinge. (Toate zgomotele s-au ~ în stradă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
potaie s. v. HAITĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POTAIE s. cotarlă, javră, jigodie, (pop.) jigăraie, șarlă, (reg.) pujlă, schilă, (Transilv.) holă, (Mold. și Bucov.) păhaie, (Mold.) pohîrlă, (prin Transilv.) teaucă. (O ~ de cîine.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POTOLI vb. 1. a (se) astîmpăra, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) tempera, (pop.) a (se) molcomi, a (se) stîmpăra, (înv. și reg.) a (se) prinde, (înv.) a (se) așeza, (fig.) a (se) stinge. (Și-a ~ setea.) 2. a (se) alina, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblînzi, a (se) liniști, a (se) tempera, a (se) ușura, (înv. și pop.) a (se) ostoi, (pop.) a (se) ogoi, (înv. și reg.) a (se) mîngîia, (înv.) a (se) odihni, (fig.) a adormi, a (se) răcori. (I-a ~ durerea.) 3. a (se) domoli, a (se) încetini, a (se) liniști, a (se) tempera. (Și-a ~ pașii.) 4. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblînzi, a (se) îmbuna, a (se) împăca, a (se) liniști, (reg.) a (se) țistui, (înv.) a (se) dezmînia. (Era enervat și abia a reușit să-l ~.) 5. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) stăpîni, a (se) tempera. (Te rog să te ~!) 6. a (se) astîmpăra, a (se) cuminți, a (se) domoli, a (se) liniști, (înv. și reg. ) a (se) stăvi, (fig.) a (se) înțelepți. (Un plod care nu se mai ~.) 7. a se calma, a se domoli, a se liniști, (fig. ) a se destinde. (Atmosfera din casă s-a mai ~.) 8. a domoli, a stăpîni, a stăvili, a tempera, (fig.) a înfrîna, a zăgăzui. (I-a mai ~ avîntul.) 9. a (se) atenua, a (se) calma, a descrește, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) reduce, a scădea, a slăbi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (fig.) a (se) îmblînzi, a (se) îndulci, a (se) înmuia, a (se) muia. (Viteza vîntului s-a mai ~.) 10. a conteni, a se curma, a înceta, a se opri, a se sfîrși, a sta, a se termina, (înv. și pop.) a (se) ostoi, (prin Ban.) a se prorupe. (Mold.) a tinchi, (înv.) a se precurma. (Vijelia, ploaia s-a ~.) 11. a amuți, a dispărea, a înceta, a se liniști, a muți, a se stinge. (Toate zgomotele s-au ~ în stradă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
potoli vb. v. COMPENSA. DESPĂGUBI. RĂSPLĂTI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
A se potoli ≠ a se alarma
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) potoli ≠ a (se) agita, a (se) întărâta, a (se) intensifica, a (se) stârni
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
potolí, potolesc, v.r.t. 1. A (se) stinge: „Potoli, tată, pe mama / C-amu-i arde țâțuca” (Papahagi, 1925: 258). 2. A (se) liniști. 3. A (se) cuminți. – Din bg. potulja, scr. potuliti (Scriban; DEX); din sl. potuliti „a pune de acord, a împăca”, din toliti „a se potoli” (Miklosich, Cihac, după DER).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
potoli, potolesc, vb. refl., tranz. – 1. A (se) stinge: „Potoli, tată, pe mama / C-amu-i arde țâțuca” (Papahagi, 1925: 258). 2. A (se) liniști. 3. A (se) cuminți. – Din bg. potulja, scr. potuliti (Șăineanu, Scriban; DEX); din sl. potuliti „a pune de acord, a împăca”, din toliti „a se potoli” (Miklosich, Cihac, cf. DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F131) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
potaie, potăisubstantiv feminin
-
- Una din potăi, îndîrjită de sosirea stăpînului său, se repezi în pornire turbată și năzui să apuce pe Pisicuța de bot. HOGAȘ, M. N. 187. DLRLC
- Lovi-te-ar jigodia, potaia dracului! zic în gîndul meu. N-am văzut de cînd sînt javră mai antipatică. CARAGIALE, O. II 267. DLRLC
- Noi, frații tăi, potaie? O să-ți dăm o bătaie Care s-o pomenești. ALEXANDRESCU, P. 67. DLRLC
- Trage un foc... că trebuie să fie o potaie de lup! GALACTION, O. I 108. DLRLC
- 1.1. Câine. DEX '09sinonime: câine
-
- Potaia asta de mocan vă dă vin de pomană. STANCU, D. 133. DLRLC
- Cine s-a bătut la Plevna, potaie? Tu, ori ăștia? SADOVEANU, O. VI 127. DLRLC
-
-
- 2. Haită de câini sau de lupi. DLRLCsinonime: haită
- A început a viscoli și umblă dihăniile, potăi. SADOVEANU, O. I 352. DLRLC
- Ți-am spus că nu mă tem nici de o potaie întreagă [de lupi]. CREANGĂ, P. 120. DLRLC
- O potaie de cîni sta pe împrejurul parilor și privea cu poftă la acele capete sîngeroase. ALECSANDRI, la TDRG. DLRLC
- Ienicerii, mult crîncenă potaie, Păzeau o tristă gloată de robi prinși în bătaie. ALECSANDRI, P. I 344. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
potoli, potolescverb
- 1. A pierde sau a face să-și piardă din intensitate, din tărie, din viteză etc.; a (se) liniști, a se domoli, a (se) calma, a (se) alina; a (se) îmblânzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Jder a poftit apă și și-a potolit setea dintr-un cofăiel. SADOVEANU, F. J. 580. DLRLC
- Alină-ți plînsul; potolește-ți dorul, IOSIF, PATR. 81. DLRLC
- El și-a potolit necazul – Dar pe doamnă o iubea! Și-ngropînd în coif obrazul Ștefan-vodă-acum plîngea! COȘBUC, P. I 214. DLRLC
- Grozav burdihan și nesățios gîtlej, de nu pot să-i potolească setea nici izvoarele pămîntului. CREANGĂ, P. 242. DLRLC
- Aprinde tata un felinar și pleacă să-l potolească pe nebun. STANCU, D. 49. DLRLC
- N-o turburați... Se potolește ea și pleacă. DELAVRANCEA, O. II 135. DLRLC
- Cînd își potoleau mersul... răzbăteau pînă la ei murmure de fluier. SADOVEANU, O. I 131. DLRLC
- Buiestrașul gîfîind își potolește puțin mersul la urcuș. CARAGIALE, O. I 373. DLRLC
- 1.1. A înceta sau a face să înceteze un lucru început, o acțiune în desfășurare etc.; a (se) încheia, a (se) sfârși, a (se) termina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Selim-pașa să trimită oștire ca să potolească cît mai în grabă răscoala din Valachia și Moldova. GHICA, S. 109. DLRLC
- De cu noapte vîntul se potolise. BART, S. M. 54. DLRLC
- Afară se potolise viscolul. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
- M-au trimis la stînă... să șed acolo pînă s-a mai potoli boliștea. CREANGĂ, A. 15. DLRLC
- După aceasta capra și cu iedul au luat o căpiță de fîn și-au aruncat-o peste dînsul, în groapă, ca să se mai potolească focul. CREANGĂ, P. 33. DLRLC
- Într-un tîrziu cînd larma s-a potolit, a izbutit să-și facă vocea auzită. GALAN, Z. R. 22. DLRLC
- Zgomotele din împrejurimi, un răstimp deșteptate, se potoleau. SADOVEANU, O. IV 31. DLRLC
-
-
- 2. (Despre foc sau o materie care arde) A arde mocnit. DEX '09 DEX '98
- comentariu Prezent indicativ și: potol. DLRLC
etimologie:
- potuliti DEX '98 DEX '09
- potulja DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.