potoli¹ [At: PSALT. HUR. 53²/15 / V: (reg) ~tăi, ~toi, (înv) ~tolui, (cscj) ~tola / Pzi: ~lesc, (îvr) potol, 2 și: (îvr) potoli, 3 și: (îvr) potoale / E: slv *потолити] 1-2 vtr (A face să-și piardă sau) a-și pierde din intensitate, din tărie, din ritm, din gravitate Si: a (se) alina, a (se) astâmpăra, a (se) atenua, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblânzi, a (se) liniști, a (se) tempera, (îvp) a (se) ostoi², (pop) a (se) ogoi³, (îvr) a (se) oteși¹, (reg) a (se) opăci. 3-4 vtr (Pex) (A face să înceteze sau) a înceta un lucru început, o acțiune în desfășurare etc. Si: a (se) încheia, a (se) sfârși, a (se) termina, (îvp) a (se) ostoi². 5 vt (C. i. deplasarea sau ritmul de deplasare a unei ființe) A face să devină mai puțin repede Si: a încetini. 6 vr (Spc; d. foc sau d. o materie care arde) A scădea în intensitate. 7 vr (Pex; spc; d. foc sau d. o materie care arde) A începe să se stingă. 8 vr (Pex; spc; d. foc sau d. o materie care arde) A se stinge. 9 vt (Trs; Mar) A stinge varul. 10 vt (Reg) A căli fierul. 11 vt (Arg) A mânca. 12-13 vt (Îe) A(-și) ~ foamea (sau setea) A mânca sau a bea puțin, cât să nu-i mai fie foame sau sete.