13 intrări

school Articole pe această temă:

74 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pesti1 [At: COD. VOR. 18/20 / Pzi: ~tesc / E: peste] 1 vi (Îrg) A rămâne într-un loc. 2 vi A întârzia un timp. 3 vt (Fșa) A amâna. 4 vi (Reg; îe) Cât ~tește apa pe streașină (sau în ciur) Foarte puțin timp. 5 vi (Înv) A persista. 6 vi A se strădui, a depune eforturi mari. 7 vi (Ban) A suferi. 8 vi (Reg; d. timp) A trece. 9 vi (Mol; d. găini) A întrerupe pentru un timp ouatul.

pesti2 vt [At: PAMFILE, J. II, 159 / Pzi: ~tesc / E: nct] (Reg; d. boli; c. i. oameni) A cuprinde.

PESTÍ, pestesc,vb. IV Intranz. ( Învechit și regional) A zăbovi,a întîrzia; a se opri. Cît pestește apa pe streașină și cît pestește apa în ciur. MARIAN, NA. 37. ♦ A trece. După ce a pus banii la bancă, nu pestește (trec) două săptămîni și cade baba la pat. I. CR. III 87. ♦ A suporta, a răbda, a suferi.

PESTÍ, pestesc, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.) A zăbovi, a întârzia; a se opri. ♦ A suporta, a răbda, a suferi. ♦ (Despre timp) A trece, a se scurge. – Din peste.

PESTI- elem. „ciumă, pestă”. (< fr. pesti-, cf. lat. pestis)

PÉȘTE, pești, s. m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială; (și la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ◊ Pești zburători = specii de pești care pot să sară din apă și să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La pește = la pescuit. ◊ Expr. Cât ai zice pește = foarte repede. A tăcea ca peștele (sau ca un pește) = a nu spune nicio vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simți etc.) ca peștele în apă = a trăi bine, a se simți la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peștele pe uscat = a duce o viață foarte grea; a face eforturi disperate (și zadarnice). A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâța pește = niciodată. ◊ Compuse: pește-auriu (sau -curcubeu, -soare) = pește de culoare verde-gălbuie, cu pete roșii pe spate și cu dungi albastre pe părțile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); pește-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); pește-fierăstrău = pește din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dințată (Pristis pristis); pește-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; pește-cu-spadă = pește mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare și cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuțită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peștele-lui-Solomon = specie de pește din familia salmonidelor (Salmo labrax); pește-țigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de pești mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; pește-de-mare = calcan. 2. Carne de pește (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ◊ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de pește = asta e cu totul altceva. 3. (Astron.; n. pr. pl. art.) Numele unei constelații din emisfera boreală. ♦ Una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreținut de o femeie. ♦ Proxenet, codoș. – Lat. piscis.

pește2 sm [At: COD. VOR. 124/20 / V: (îvr) piste / Pl: ~ti și (îvr) ~tiuri / E: ml piscis] 1 (Lpl) Clasă de vertebrate inferioare acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită de solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială, rar, pulmonară. 2 (Șls; și csc) Animal din această clasă. 3 (Îs) ~ alb Pește comestibil cu carnea albă. 4 (Îs) ~ti albi Albitură. 5 (Îs) Untură de ~ Grăsime de pește, foarte bogată în vitamina D, folosită în combaterea rahitismului. 6 (Îs) La ~ (sau ~ti) La pescuit. 7 (Îlv) A prinde (sau a da la) ~ A pescui. 8 (Îlav) Cât ai zice ~ Foarte repede. 9 (Îal) Într-o clipă. 10 (Îal) Imediat. 11 (Îe) A tăcea ca ~le (sau ca un ~) A nu spune nimic Si: a nu scoate un cuvânt, a tăcea chitic. 12 (Îe) A trăi (a o duce, a se simți etc.) ca ~le în apă A trăi bine. 13 (Îae) A se simți bine. 14 (Îae) A se simți la largul lui. 15 (Îe) A trăi (sau a o duce, a se zbate) ca ~le pe uscat A duce o viață grea. 16 (Îae) A face eforturi zadarnice. 17 (Fam; gmț; îlv) A da (mâncare) la ~ti A vomita. 18 (Îlav) Când o prinde mâța ~ Niciodată. 19 (Rar; îe) A vâna ~ în apă tulbure A obține avantaje personale datorită unei situații incerte. 20 (Îvr; îf peștiuri) Soiuri de pește2 (1). 21 Carne de pește2 (1) folosită ca aliment. 22 Mâncare preparată din astfel de carne. 23 (Îe) Asta-i altă mâncare de ~ Asta-i altceva. 24 (Îe) A fi tot o mâncare de ~ A fi același lucru. 25 (Iht; reg; îc) ~-alb (sau ~-albișor) Obleț (Alburnus lucidus). 26 (Iht; reg; îc) ~le-ac Boarcă (Sygnathus rubescens). 27 (Iht; reg; îc) ~le-de-arin (sau ~-sărac) Boarcă (Rhodeus sericeus)[1]. 28 (Reg; îc) ~-auriu (sau ~-curcubeu, ~-soare) Pește2 de culoare verde-gălbui, cu pete roșii pe spate și cu dungi albastre pe părțile laterale ale capului Si: (reg) biban american, biban-soare, sorete (Eupamotis gibbosus). 29 (Iht; reg; îc) ~-bălan Crap-caras (Carassius auratus gibelio). 30 (Iht; reg; îc) ~-de-bătaie (sau ~-de-bătălie, ~-crăiesc) sau ~le-doamnei Boiștean (Phoxinus phoxinus). 31 (Îc) ~-ciocan Pește2 de mare cu capul în formă de ciocan (Zygaena mallens). 32 (Iht; înv; îc) ~-câinesc Câine-de-mare (Acanthias vulgarias). 33 (Iht; reg; îc) ~-le-dracului Zvârlugă (Cobitis taenia). 34 (Iht; reg; îac) Câră (Cobis aurată balcanica). 35 (Iht; reg; îac) Pălămidă-de-baltă (Pungitius platygaster). 36 (Îc) ~-ferăstrău Pește2 de mare cu botul lung, turtit și dințat (Pristis pectinatus). 37 (Iht; reg; îc) ~-firez (sau ~-cu-țepi, ~-țigănesc) Ghindrin (Gasterosteus aculeatus ponticus). 38 (Iht; reg; îc) ~-de-mare Calcan (Scophtalmus maeoticus). 39 (Iht; reg; îc) ~-negru (sau ~-țigănesc) Țigănuș (Umbra Krameri Walbaum). 40 (Iht; reg; îc) ~-cu-două-nume (sau ~-de-piatră) sau ~le-țiganului Pietrar (Aspro zingel). 41 (Îc) ~-păun Pește2 (1) mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julis). 42 (Iht; reg; îc) ~-de-piatră Fusar (Aspro streber). 43 (Iht; reg; îac) Zglăvoacă (Cattus gobio). 44 (Iht; reg; îc) ~-moțănesc (sau ~-pistriț, ~-porcesc) Porcușor (Gobio gobio și Kessleri). 45 (Iht; reg; îc) ~-rău Șalău (Lucioperca lucioperca). 46 (Îc) ~le-lui-Solomon Specie de pește2 (1) din familia salmonidelor (Salmo labrak). 47 (Îc) ~-cu-spadă (sau ~-cu-suliță) ori ~le-spadă Pește2 (1) mare, cu corpul fusiform, cu pielea fără solzi, cu capul mare și cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuțită pe ambele muchii (Xiphias gladius). 48 (Iht; reg; îc) ~-lup (sau ~-cu-șapte-nume, ~-țigănesc) Avat (Aspius cispius). 49 (Reg; îc) ~-țigănesc Diferite specii de pești2 (1) mici și fără valoare economică. 50 (Iht; reg; îac) Caracudă (Carassius carassius). 51 (Iht; reg; îac) Lin (Tinca tinca). 52 (Iht; reg; îac) Pălămidă de baltă (Pungitius platygater). 53 (Bot; reg) ~-de-pădure Hamei (Humulus lupulus). 54 (Zlg; reg; euf) Șarpe. 55 (Zlg; reg) Mormoloc. 56 (Lpl; art) Constelație din emisfera boreală. 57 (Lpl; art; șîs Zodia ~tilor) Una dintre cele douăsprezece zodii ale anului, care cuprinde perioada 22 februarie – 21 martie. 58 (Fig; cdp fr poisson) Bărbat întreținut de o femeie. 59 Proxenet. 60 (Pop) Parte musculoasă a brațului sau a gambei. 61 (Pex; reg) Mușchi2 de la șira spinării. 62 (Îs) ~le în coteț Motiv ornamental popular folosit ca model de cusătură sau ca model pentru încondeierea ouălor de Paști. 63 (Reg; îcs) ~le și apa Joc de copii, constând în realizarea unor figuri dintr-o sfoară, cu ajutorul degetelor. 64 (Reg; îcs) A vinde ~ Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. corectată

  1. Am corectat la sensul 27 denumirea latină; în original, incorect: (Rhodeus seriuus) și la sensurile 56 și 57 abrevierea art (în original: art.) — LauraGellner

PÉȘTE, pești, s. m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială; (și la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ◊ Pești zburători = specii de pești care pot să sară din apă și să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La pește = la pescuit. ◊ Expr. Cât ai zice pește = foarte repede. A tăcea ca peștele (sau ca un pește) = a nu spune nici o vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simți etc.) ca peștele în apă = a trăi bine, a se simți la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peștele pe uscat = a duce o viață foarte grea; a face eforturi desperate (și zadarnice). A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâța pește = niciodată. ◊ Compuse: pește-auriu (sau -curcubeu, -soare) = pește de culoare verde-gălbuie, cu pete roșii pe spate și cu dungi albastre pe părțile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); pește-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); pește-ferăstrău = pește din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dințată (Pristis pristis); pește-lup = avat; pește-păun = pește mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julio); pește-porcesc = porcușor; pește-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; pește-cu-spadă = pește mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare și cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuțită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peștele-lui-Solomon = specie de pește din familia salmonidelor (Salmo labrax); pește-țigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de pești mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; pește-de-mare = calcan. 2. Carne de pește (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ◊ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de pește = asta este cu totul altceva. A fi tot o mâncare de pește = a fi același lucru, a fi totuna. 3. (La pl. art.) Numele unei constelații din emisfera boreală. ◊ Zodia peștelui sau (eliptic) peștii = una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreținut de o femeie. ♦ Proxenet, codoș. – Lat. piscis.

PÉȘTE, pești, s. m. (Uneori cu sens colectiv) 1. Animal vertebrat, cu temperatura corpului variabilă, care trăiește în apă și, în majoritatea cazurilor, are corpul acoperit cu solzi; respiră prin branhii, iar pentru înot are niște aripioare. Peștele nu trage la pescarul cu undiță scumpă și bagaje multe. SADOVEANU, Î. A. 18. Cînd chiuie o dată... mările clocotesc și peștii din ele se sparie. CREANGĂ, P. 54. Zece care mocănești... Iar în care ce avut, ce merinde-s de vîndut? Pești de apă curgătoare și de apă stătătoare. ALECSANDRI, P. II 105. Peștele de la cap se impute (= corupția începe de la cei mari, de la cei de sus). Caută să-ți fie supușii vrednici... Dă-le pildă bună, pentru că peștele de la cap se impute. NEGRUZZI, S. I 250. Peștele mare înghite pe cel mic (= cei mici, slabi, neputincioși sînt prada celor puternici). ◊ Pești migratori = pești care trăiesc periodic în fluvii și în mare, migrînd din mare în fluvii și invers. Pești zburători = specii de pești care pot să sară din apă și execută un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale mai dezvoltate. Li s-au mai înfățoșat un lucru vrednic de privire pe fața mării, adecă: o mulțime de pești zburători, care, ivindu-se din apă, strălucea ca soarele. DRĂGHICI, R. 31. Untură de pește = grăsime a unui pește (Gadus morrhua) din mările nordice, folosită ca medicament fortifiant pentru copii. ◊ Expr. Cît ai zice pește = foarte repede, într-o clipă; cît ai clipi (din ochi). A tăcea ca peștele (sau ca un pește) = a nu spune nimic, a nu scoate un cuvînt; a tăcea chitic. Tace ca peștele și tremură ca varga de frică. CREANGĂ, P. 23. A se zbate ca peștele pe uscat = a se lupta neputincios cu ceva; a o duce greu. A trăi ca peștele-n apă = a-i merge bine, a se simți bine, a trăi bine. A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a face planuri cu privire la un lucru înainte de a-l poseda, a se lăuda înainte de izbîndă. Asta e altă mîncare (de pește) v. mîncare. Cînd o prinde mîța pește = niciodată. Ciudă mi-i și rău îmi pare, C-am iubită și nu-i mare. Am nădejde c-o mai crește, Cînd a prinde mîța pește Și coada de urs o crește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 431. ◊ Compuse: pește-ferăstrău = numele unui pește cu botul lung, turtit și dințat (Pristis pectinatus); pește-lup = pește răpitor, cu o gură largă, care înoată foarte repede și trăiește mai ales în rîurile mari (Aspius-aspius); avat, boulean; pește-porcesc = porcușor; pește-țigănesc = pălămidă-de-baltă (Pungitius platygaster); pește-de-piatră = pietrar; pește-cu-spadă = pește de mare, cu corpul lunguieț, în formă de fus, cu capul mare și cu falca superioară prelungită (Xiphias gladius); pește-de-mare = calcan. 2. (Bot.; în compusul) Pește-de-pădure = hamei. Hameiul... se mai numește și curpăn sau pește-de-pădure. ȘEZ. XV 40. 3. (Astron.; la pl., art.) Numele unei constelații din emisfera boreală, compusă din numeroase stele mici.

PÉȘTE ~i m. I. 1) Animal vertebrat acvatic cu corp, de obicei, prelung și acoperit cu solzi, cu aripioare pentru înot, având respirație, în majoritatea cazurilor, branhială. ~ viu. ~ congelat.Cât ai zice ~ într-o clipă; dintr-o dată. Asta-i altă mâncare de ~ asta-i complet altceva. A se zbate ca ~ele pe uscat a depune eforturi disperate și fără succes pentru a ieși dintr-o situație grea. A tăcea ca ~ele a nu rosti nici un cuvânt. 2) la pl. mai ales art. pop. Constelație din emisfera boreală. ◊ Zodia ~elui unul dintre cele douăsprezece sectoare zodiacale. II. (în îmbinări, indicând diferite specii): ~-vivipar pește care naște pui vii. ~-veninos pește înzestrat cu organe speciale care produc venin. ~-zburător pește marin care poate sări din apă și zbura pe o traiectorie mică. ~-cu-spadă pește marin de talie mare, cu corp fusiform lipsit de solzi, având falca de sus prelungită și ascuțită ca o sabie cu două tăișuri. ~-ciocan pește marin cu cap în formă de ciocan. ~-ferăstrău pește marin cu gura în formă de lamă de ferăstrău, dințată pe două laturi. ~-de-piatră pește dulcicol de talie medie, cu corp fusiform, întâlnit în ape adânci și cu fund pietros; pietrar. ~-lup pește dulcicol răpitor, de talie medie, verzui pe spate; abat. ~-porcesc pește dulcicol de talie mică, fusiform, cu mustăți, pătat pe laturi; porcușor. ~-păun pește marin de talie mică, albăstrui-verzui, cu nuanțe aurii pe spate și argintiu pe abdomen și flancuri. ~-țigănesc a) orice pește mărunt; b) pește dulcicol de talie medie, cu cap mic și corp lat, având formă romboidală; caracudă; c) pește dulcicol de talie mică, cu corp fusiform, verde-gălbui cu pete negre, având spini dorsali și plăci osoase laterale. /<lat. piscis

pește m. 1. animal acvatic, cu sânge roșu și rece, având aripioare de înnotat și respirând prin branhii; pește țigănesc, alt nume dat avatului (a cărui spinare e de un verde măsliniu); 2. pl. ultimul din cele 12 semne, ale zodiacului. [Lat. PISCEM].

pestésc v. intr. (cp. cu rut. pestiti, a dezmerda). Rar. Trăgănez, staŭ undeva, aștept, întîrziĭ din mers: Moĭsi pesti în munte, apa pestește în streșină. Cov. Fac o pauză în oŭat: găina pestește (V. părăsitură). – Și apestesc: bătură în poartă, apestiră cîteva clipe, apoĭ răsună un glas (ChN. I, 12 și 2, 13). V. și durmitez.

péște m. (lat. pĭscis, rudă cu got. fisk, engl. fish, germ. fisch; alb. pešk; it. pesce, sard. píske, pv. peis, cat. peix, sp. pez, pg peixe. Fr. poisson vine d. lat. *pĭscio, -ónis). Un animal acŭatic vertebrat cu sînge rece. Fig. Triv. (după fr. maquereau). Bărbat care trăĭește pe socoteala femeilor. Pl. Peștiĭ, un semn al zodiaculuĭ. A tăcea ca peștele, a nu zice nicĭ un cuvînt. A trăi ca peștele pe uscat, a trăi într’o situațiune dificilă, cu greŭ. A trăi ca peștele în apă, a fi fericit, a fi la largu tău. – Zool. Peștiĭ constitue o clasă a vertebratelor, aŭ sînge roș rece, îs în general oviparĭ și respiră pin branchiĭ. Corpu lor e ca un fus turtit acoperit de solzĭ orĭ de pele. Există și peștĭ de forma șerpilor saŭ turtițĭ ca niște discurĭ saŭ chear aproape sfericĭ. Se mișcă în apă pin ajutorul aripilor și a uneĭ beșicĭ pline de aer, care le permite să-șĭ modifice desnsitatea și să se echilibreze la adîncimea la care vor. Scheletu lor e osos orĭ cartilaginos. Ceĭ maĭ mulțĭ peștĭ îs carnivorĭ și duc un războĭ înverșunat între eĭ. Uniĭ ajung pînă la o mărime de 6-7 metri. Carnea de pește e foarte nutritivă și din ĭa se scoate o untură prețioasă pentru consumațiune și industrie. Beșicile lor servesc la făcut cleĭ. Pelea de rechin e întrebuințată în pelărie. Clasa lor cuprinde numeroase familiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!límba-péștelui (plantă) s. f. art., g.-d. art. límbii-péștelui

!péște-de-máre (specie de pești) s. m., pl. pești-de-máre

!péște-fierăstrắu (specie de pești) s. m., pl. pești-fierăstrắu

!péște-ciocán (specie de pești) s. m., pl. pești-ciocán

!péște-auríu (specie de pești) s. m., pl. pești-auríi

arată toate definițiile

Intrare: pesti (pref.)
pesti2 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • pesti
Intrare: pesti (verb)
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pesti
  • pestire
  • pestit
  • pestitu‑
  • pestind
  • pestindu‑
singular plural
  • pestește
  • pestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pestesc
(să)
  • pestesc
  • pesteam
  • pestii
  • pestisem
a II-a (tu)
  • pestești
(să)
  • pestești
  • pesteai
  • pestiși
  • pestiseși
a III-a (el, ea)
  • pestește
(să)
  • pestească
  • pestea
  • pesti
  • pestise
plural I (noi)
  • pestim
(să)
  • pestim
  • pesteam
  • pestirăm
  • pestiserăm
  • pestisem
a II-a (voi)
  • pestiți
(să)
  • pestiți
  • pesteați
  • pestirăți
  • pestiserăți
  • pestiseți
a III-a (ei, ele)
  • pestesc
(să)
  • pestească
  • pesteau
  • pesti
  • pestiseră
Intrare: limba-peștelui
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limba-peștelui
plural
genitiv-dativ singular
  • limbii-peștelui
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pește
substantiv masculin (M45)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește
  • peștele
plural
  • pești
  • peștii
genitiv-dativ singular
  • pește
  • peștelui
plural
  • pești
  • peștilor
vocativ singular
plural
piște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pește-auriu
pește-auriu substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-auriu
  • peștele-auriu
plural
  • pești-aurii
  • peștii-aurii
genitiv-dativ singular
  • pește-auriu
  • peștelui-auriu
plural
  • pești-aurii
  • peștilor-aurii
vocativ singular
plural
pește-curcubeu substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-curcubeu
  • peștele-curcubeu
plural
  • pești-curcubeu
  • peștii-curcubeu
genitiv-dativ singular
  • pește-curcubeu
  • peștelui-curcubeu
plural
  • pești-curcubeu
  • peștilor-curcubeu
vocativ singular
plural
pește-soare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-soare
  • peștele-soare
plural
  • pești-soare
  • peștii-soare
genitiv-dativ singular
  • pește-soare
  • peștelui-soare
plural
  • pești-soare
  • peștilor-soare
vocativ singular
plural
Intrare: pește-ciocan
pește-ciocan substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-ciocan
  • peștele-ciocan
plural
  • pești-ciocan
  • peștii-ciocan
genitiv-dativ singular
  • pește-ciocan
  • peștelui-ciocan
plural
  • pești-ciocan
  • peștilor-ciocan
vocativ singular
plural
Intrare: pește-de-mare
pește-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-de-mare
  • peștele-de-mare
plural
  • pești-de-mare
  • peștii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • pește-de-mare
  • peștelui-de-mare
plural
  • pești-de-mare
  • peștilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: pește-de-piatră
pește-de-piatră substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-de-piatră
  • peștele-de-piatră
plural
  • pești-de-piatră
  • peștii-de-piatră
genitiv-dativ singular
  • pește-de-piatră
  • peștelui-de-piatră
plural
  • pești-de-piatră
  • peștilor-de-piatră
vocativ singular
plural
Intrare: pește-fierăstrău
pește-fierăstrău substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-fierăstrău
  • peștele-fierăstrău
plural
  • pești-fierăstrău
  • peștii-fierăstrău
genitiv-dativ singular
  • pește-fierăstrău
  • peștelui-fierăstrău
plural
  • pești-fierăstrău
  • peștilor-fierăstrău
vocativ singular
plural
Intrare: pește-lup
pește-lup substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-lup
  • peștele-lup
plural
  • pești-lup
  • peștii-lup
genitiv-dativ singular
  • pește-lup
  • peștelui-lup
plural
  • pești-lup
  • peștilor-lup
vocativ singular
plural
Intrare: pește-țigănesc
pește-țigănesc substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-țigănesc
  • peștele-țigănesc
plural
  • pești-țigănești
  • peștii-țigănești
genitiv-dativ singular
  • pește-țigănesc
  • peștelui-țigănesc
plural
  • pești-țigănești
  • peștilor-țigănești
vocativ singular
plural
Intrare: peștele-lui-Solomon
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peștele-lui-Solomon
plural
genitiv-dativ singular
  • peștelui-lui-Solomon
plural
vocativ singular
plural
Intrare: regina-peștelui
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regina-peștelui
plural
genitiv-dativ singular
  • reginei-peștelui
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regina-peștilor
plural
genitiv-dativ singular
  • reginei-peștilor
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pesti (verb)

etimologie:

  • peste
    surse: DLRM

limba-peștelui

  • 1. botanică Plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui și cu flori violete, care crește prin fânețe spinoase și umede (Limonium vulgare).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: sică

etimologie:

pește piște

  • 1. (la) plural Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: peștișor attach_file 3 exemple
    exemple
    • Peștele nu trage la pescarul cu undiță scumpă și bagaje multe. SADOVEANU, Î. A. 18.
      surse: DLRLC
    • Cînd chiuie o dată... mările clocotesc și peștii din ele se sparie. CREANGĂ, P. 54.
      surse: DLRLC
    • Zece care mocănești... Iar în care ce avut, ce merinde-s de vîndut? Pești de apă curgătoare și de apă stătătoare. ALECSANDRI, P. II 105.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (la) singular adesea (cu sens) colectiv Animal care face parte din această clasă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.2. Pești zburători = specii de pești care pot să sară din apă și să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Li s-au mai înfățoșat un lucru vrednic de privire pe fața mării, adecă: o mulțime de pești zburători, care, ivindu-se din apă, strălucea ca soarele. DRĂGHICI, R. 31.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Pești migratori = pești care trăiesc periodic în fluvii și în mare, migrând din mare în fluvii și invers.
      surse: DLRLC
    • 1.4. Untură de pește = grăsime a unui pește (Gadus morrhua) din mările nordice, folosită ca medicament fortifiant pentru copii.
      surse: DLRLC
    • 1.5. La pește = la pescuit.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.6. expresie Peștele de la cap se împute = corupția începe de la cei mari, de la cei de sus.
      exemple
      • Caută să-ți fie supușii vrednici... Dă-le pildă bună, pentru că peștele de la cap se impute. NEGRUZZI, S. I 250.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Peștele mare înghite pe cel mic = cei mici, slabi, neputincioși sunt prada celor puternici.
      surse: DLRLC
    • 1.8. expresie Cât ai zice pește = foarte repede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.9. expresie A tăcea ca peștele (sau ca un pește) = a nu spune nicio vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Tace ca peștele și tremură ca varga de frică. CREANGĂ, P. 23.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie A trăi (sau a se simți etc.) ca peștele în apă = a trăi bine, a se simți la largul său; a-i merge bine.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.11. expresie A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peștele pe uscat = a duce o viață foarte grea; a face eforturi disperate (și zadarnice).
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. expresie A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lăuda
    • 1.13. expresie Când o prinde mâța pește = niciodată
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ciudă mi-i și rău îmi pare, C-am iubită și nu-i mare. Am nădejde c-o mai crește, Cînd a prinde mîța pește Și coada de urs o crește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 431.
        surse: DLRLC
    • 1.14. compus Pește-ferăstrău = pește din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dințată (Pristis pristis).
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.15. compus Pește-păun = pește mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julio).
      surse: DEX '98
    • 1.16. compus Pește-porcesc = porcușor
      surse: DEX '98 DLRLC
    • 1.17. compus botanică Pește-de-pădure = hamei
      exemple
      • Hameiul... se mai numește și curpăn sau pește-de-pădure. ȘEZ. XV 40.
        surse: DLRLC
  • 2. Carne de pește, folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.1. expresie familiar Asta-i altă mâncare de pește = asta e cu totul altceva.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. expresie A fi tot o mâncare de pește = a fi același lucru, a fi totuna.
      surse: DEX '98
  • 3. astronomie nume propriu (la) plural articulat Numele unei constelații din emisfera boreală.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Una din cele douăsprezece zodii ale anului.
      surse: DEX '09
  • 4. figurat (Calc după limba franceză poisson) Bărbat întreținut de o femeie.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

pește-auriu pește-curcubeu pește-soare

  • 1. Pește de culoare verde-gălbuie, cu pete roșii pe spate și cu dungi albastre pe părțile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus).
    surse: DEX '09

etimologie:

pește-ciocan

  • 1. Specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus).
    surse: DEX '09

etimologie:

pește-de-mare

etimologie:

pește-de-piatră

etimologie:

peștele-lui-Solomon

  • 1. Specie de pește din familia salmonidelor (Salmo labrax).
    surse: DEX '09

etimologie:

pește-lup

  • 1. Pește răpitor, cu o gură largă, care înoată foarte repede și trăiește mai ales în râurile mari (Aspius-aspius).
    surse: DEX '98 DLRLC sinonime: avat boulean

etimologie:

pește-țigănesc

etimologie: