21 de definiții pentru pârdalnic părdalnic purdalnic (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂRDÁLNIC, -Ă, pârdalnici, -ce, adj. (Pop.; adesea substantivat) Afurisit, blestemat. ♦ (Substantivat, m. art.; eufemistic) Diavol. ◊ Expr. Lasă-l pârdalnicului (sau la pârdalnicul) = lasă-l încolo! dă-i pace! – Et. nec.

pârdalnic, ~ă [At: CONACHI, P. 301 / V: (iuz) pur~, (reg) păr~ / Pl: ~ici, ~ice / E: nct] 1-2 smf, a (Pfm; șdp) (Om) blestemat. 3-4 smf, a (Pfm; șdp) (Om) nenorocit. 5-6 sfa (Pfm; în imprecații) Suferință grea (din dragoste). 7 sfa (Pfm; în imprecații) Nenorocire. 8 sma (Pfm; în imprecații) Diavol. 9 sma (Reg; în imprecații) Foc.

PÂRDÁLNIC, -Ă, pârdalnici, -ce, adj. (Pop. și fam.; adesea substantivat) Afurisit, blestemat. ♦ (Substantivat, m. art.; eufemistic) Diavol. ◊ Expr. Lasă-l pârdalnicului (sau la pârdalnicul) = lasă-l încolo! dă-i pace! – Et. nec.

PÂRDÁLNIC ~că (~ci, ~ce) și substantival pop. (mai ales despre copii) Care face năzbâtii; năzbâtios. /Orig. nec.

pârdalnic a. și m. 1. necuratul: bat’o pârdalnicul! lasă-mă la pârdalnicul CR.; 2. pustiu, afurisit: pârdalnicele bătrânețe mi-au secat toată vârtutea ISP. [Metateză din prădalnic: demonul conceput ca un răpitor de suflete].

părdalnic, ~ă a vz pârdalnic

purdalnic, ~ă a vz pârdalnic

PÎRDÁLNIC, -Ă, pîrdalnici, -e, adj. (Adesea glumeț, cu nuanță afectivă) Afurisit, blestemat. Inimă pîrdalnică. ◊ (Mai ales substantivat) Așa-i pîrdalnica asta de dragoste! GANE, N. I 93. Apoi lasă-ți, băiete, satul cu tot farmecul frumuseților lin și pasă de te du în loc strein și așa depărtat, dacă te lasă pîrdalnica de inimă! CREANGĂ, A. 119. Rămîi la mine și ajută-mă ca să mă dezbăr de pîrdalnicul meu de nărav. ODOBESCU, S. III 45. ♦ (Eufemistic, substantivat, articulat) Dracul, diavolul. Ce pîrdalnicu! Vrei să trăiești o sută de ani? NEGRUZZI, S. I 90. Cum să rămîi eu cu dînsul, bătu-l-ar pîrdalnicu de loază îmbăierată? GORJAN, H. IV 176. ◊ Expr. Lasă-l pîrdalnicului (sau la pîrdalnicul) = lasă-l încolo, în pace. Ia lasă-mă la pîrdalnicul, stăpîne, că-i spăria oamenii cu vorbele d-tale! CREANGĂ, P. 154. Variantă: purdálnic, -ă (DELAVRANCEA, S. 227) adj.

PURDÁLNIC, -Ă adj. v. pîrdalnic.

PURDÁLNIC adj. v. pârdalnic.

pîrdálnic, -ă adj. (met. din prădalnic, [ca desfrînat d. desfrîna]). Răpitor, epitet dĭavoluluĭ: s’a dus la pîrdalnicu. Interj. Nu știŭ unde pîrdalnicu s’a dus. Adj. Afurisit, blăstămat (maĭ mult în glumă): pîrdalnica de dragoste. S. f. Pîrdalnica, dragostea, amoru. – Și purdalnic (Munt. vest). corectată


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pârdálnic (pop.) adj. m., pl. pârdálnici; f. pârdálnică, pl. pârdálnice

pârdálnic adj. m., pl. pârdálnici; f. sg. pârdálnică, pl. pârdálnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÂRDÁLNIC adj., s. v. afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, ticălos.

PÂRDÁLNICUL s. art. v. aghiuță, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.

pîrdalnic adj., s. v. AFURISIT. BLESTEMAT. CÎINOS. HAIN. ÎNDRĂCIT. RĂU. TICĂLOS.

pîrdalnicul s. art. v. AGHIUȚĂ. DEMON. DIAVOL. DRAC. ÎNCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANĂ. TARTOR.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pîrdálnic (pârdálnică), adj.1. Blestemat, îndrăcit. – 2. (S. m.) Diavol. – Var. purdalnic. Sl. prodalĭnikŭ „vînzător”, dar probabil cu sensul existent deja în sl. de „trădător”, cf. sb. prodati „a vinde” și „a trăda”. Relația cu a pierde (Philippide, Principii, 147), cu pol. pierdel „pîrț” (Cihac, II, 246) sau cu pradă „jaf” (Tiktin; Candrea) nu e sigură.

arată toate definițiile

Intrare: pârdalnic
pârdalnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârdalnic
  • pârdalnicul
  • pârdalnicu‑
  • pârdalnică
  • pârdalnica
plural
  • pârdalnici
  • pârdalnicii
  • pârdalnice
  • pârdalnicele
genitiv-dativ singular
  • pârdalnic
  • pârdalnicului
  • pârdalnice
  • pârdalnicei
plural
  • pârdalnici
  • pârdalnicilor
  • pârdalnice
  • pârdalnicelor
vocativ singular
plural
părdalnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
purdalnic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purdalnic
  • purdalnicul
  • purdalnicu‑
  • purdalnică
  • purdalnica
plural
  • purdalnici
  • purdalnicii
  • purdalnice
  • purdalnicele
genitiv-dativ singular
  • purdalnic
  • purdalnicului
  • purdalnice
  • purdalnicei
plural
  • purdalnici
  • purdalnicilor
  • purdalnice
  • purdalnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)