2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEFERICÍT, -Ă, nefericiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu este fericit, care îndură suferințe (morale); cuprins de durere; nenorocit. ♦ Nefast. Zi nefericită. ♦ Care este într-o stare proastă, neprielnică, care provoacă neplăceri. Climă nefericită.Pref. ne- + fericit.

nefericit, ~ă a [At: ȘINCAI, HR. I, 25/8 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + fericit] 1-2 smf, a (Om) care nu este fericit Si: nenorocit (5-6). 3-4 smf, a (Om) care îndură suferințe morale. 5-6 smf, a (Om) cuprins de durere. 7 a Nefast (1). 8 a (Fam; d. lucruri) Care se află într-o stare extrem de proastă, primitivă Si: mizerabil. 9 a Care provoacă neplăceri.

NEFERICÍT, -Ă, nefericiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu este fericit, care îndură suferințe (morale); cuprins de durere; nenorocit. ♦ Nefast. Zi nefericită. ♦ Care este într-o stare proastă, neprielnică, care provoacă neplăceri. Climă nefericită.Ne- + fericit.

NEFERICÍT, -Ă, nefericiți, -te, adj. Care nu este fericit, care suferă, este cuprins de durere; nenorocit, trist, zdrobit. Un sentiment de revoltă îngrozitoare umplea inima nefericitului tată. BUJOR, S. 51. Orice sume ar fi trecut prin mînă-i, el tot nefericit ar fi fost. CARAGIALE, O. III 238. ◊ (Substantivat) Dară nefericitul, în învălmășeală, nu băgase de seamă că, alergînd după iepure, trecuse în valea plîngerii. ISPIRESCU, L. 8. Nefericite, ce ai îndrăznit a cugeta? EMINESCU, N. 70. Mi-i pricepe prea mult, nefericitule, cînd ți-oi împărtăși taina înfricoșată. ALECSANDRI, T. I 69. ♦ Care aduce nenorocire; funest, nefast. O, gînd nefericit! aiuri el. EMINESCU, N. 70.

nefericít adj. în sint. candidat nefericit (pol.) Candidat care a pierdut în lupta cu adversarul său politic ◊ „[J. Chirac] a reușit să se prezinte drept candidatul schimbărilor în fața «imobilului» său prieten de 30 de ani, Eduard Balladur, candidat nefericit al acestui scrutin prezidențial.” ◊ „22” 19/95 p. 16 (trad. fr. malheureux „perdant”; DEX – alte sensuri)

nefericít, -ă adj. Fără fericire, nenorocit.

NEFERICÍ, nefericesc, vb. IV. Tranz. A aduce cuiva nefericire. – Din nefericit (derivat regresiv).

neferici [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) ~reci / Pzi: ~cesc / E: drr nefericit] 1 vt A face să fie nefericit. 2 vr (Rar) A se plânge de necazurile, de nenorocirile, de suferințele sale Si: a se tângui.

NEFERICÍ, nefericesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A aduce cuiva nefericire. – Din nefericit (derivat regresiv).

NEFERICÍ, nefericesc, vb. IV. Tranz. A nenoroci (pe cineva), a aduce nefericire (cuiva).

A NEFERICÍ ~ésc tranz. rar (persoane) A face să nu fie fericit. /Din nefericit


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nefericít adj. m., pl. nefericíți; f. sg. nefericítă, pl. nefericíte

nefericí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nefericésc, imperf. 3 sg. nefericeá; conj. prez. 3 nefericeáscă corectată

nefericí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nefericésc, imperf. 3 sg. nefericeá; conj. prez. 3 sg. și pl. nefericeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEFERICÍT adj. 1. nenorocit, (înv.) neferice, pătimaș. (Un om tare ~.) 2. v. dezastruos.

NEFERICIT adj. 1. nenorocit, (înv.) neferice, pătimaș. (Un om tare ~.) 2. catastrofal, dezastruos, fatal, funest, nenorocit, tragic. (Un deznodămînt ~.)

NEFERICÍ vb. a nenoroci. (Te rog să nu-l ~.)

arată toate definițiile

Intrare: nefericit
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nefericit
  • nefericitul
  • nefericitu‑
  • neferici
  • nefericita
plural
  • nefericiți
  • nefericiții
  • nefericite
  • nefericitele
genitiv-dativ singular
  • nefericit
  • nefericitului
  • nefericite
  • nefericitei
plural
  • nefericiți
  • nefericiților
  • nefericite
  • nefericitelor
vocativ singular
  • nefericitule
  • nefericite
  • neferici
  • nefericito
plural
  • nefericiților
  • nefericitelor
Intrare: neferici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • neferici
  • nefericire
  • nefericit
  • nefericitu‑
  • nefericind
  • nefericindu‑
singular plural
  • nefericește
  • nefericiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nefericesc
(să)
  • nefericesc
  • nefericeam
  • nefericii
  • nefericisem
a II-a (tu)
  • nefericești
(să)
  • nefericești
  • nefericeai
  • nefericiși
  • nefericiseși
a III-a (el, ea)
  • nefericește
(să)
  • nefericească
  • nefericea
  • neferici
  • nefericise
plural I (noi)
  • nefericim
(să)
  • nefericim
  • nefericeam
  • nefericirăm
  • nefericiserăm
  • nefericisem
a II-a (voi)
  • nefericiți
(să)
  • nefericiți
  • nefericeați
  • nefericirăți
  • nefericiserăți
  • nefericiseți
a III-a (ei, ele)
  • nefericesc
(să)
  • nefericească
  • nefericeau
  • neferici
  • nefericiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nefericit

  • 1. adesea substantivat Care nu este fericit, care îndură suferințe (morale); cuprins de durere.
    exemple
    • Un sentiment de revoltă îngrozitoare umplea inima nefericitului tată. BUJOR, S. 51.
      surse: DLRLC
    • Orice sume ar fi trecut prin mînă-i, el tot nefericit ar fi fost. CARAGIALE, O. III 238.
      surse: DLRLC
    • Dară nefericitul, în învălmășeală, nu băgase de seamă că, alergînd după iepure, trecuse în valea plîngerii. ISPIRESCU, L. 8.
      surse: DLRLC
    • Nefericite, ce ai îndrăznit a cugeta? EMINESCU, N. 70.
      surse: DLRLC
    • Mi-i pricepe prea mult, nefericitule, cînd ți-oi împărtăși taina înfricoșată. ALECSANDRI, T. I 69.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Care aduce nenorocire.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: funest nefast attach_file 2 exemple
      exemple
      • Zi nefericită.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • O, gînd nefericit! aiuri el. EMINESCU, N. 70.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Care este într-o stare proastă, neprielnică, care provoacă neplăceri.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • Climă nefericită.
        surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Prefix ne- + fericit.
    surse: DEX '09

neferici

  • 1. A aduce cuiva nefericire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: nenoroci antonime: ferici

etimologie: