Definiția cu ID-ul 923940:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEFERICIT, -Ă, nefericiți, -te, adj. Care nu este fericit, care suferă, este cuprins de durere; nenorocit, trist, zdrobit. Un sentiment de revoltă îngrozitoare umplea inima nefericitului tată. BUJOR, S. 51. Orice sume ar fi trecut prin mînă-i, el tot nefericit ar fi fost. CARAGIALE, O. III 238. ◊ (Substantivat) Dară nefericitul, în învălmășeală, nu băgase de seamă că, alergînd după iepure, trecuse în valea plîngerii. ISPIRESCU, L. 8. Nefericite, ce ai îndrăznit a cugeta? EMINESCU, N. 70. Mi-i pricepe prea mult, nefericitule, cînd ți-oi împărtăși taina înfricoșată. ALECSANDRI, T. I 69. ♦ Care aduce nenorocire; funest, nefast. O, gînd nefericit! aiuri el. EMINESCU, N. 70.