4 intrări
- mustrului
- mustră mustru muștru muștră
- mustru (s.m.)
- muștrului
39 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mustrului v vz muștrului
MÚSTRĂ1, mustre, s. f. (Înv. și pop.) Exercițiu militar; instrucție, manevră. [Var.: mústru, múștru s. n.] – Din pol. musztra, magh. mustra.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÚSTRĂ1, mustre, s. f. (Înv. și pop.) Exercițiu militar; instrucție, manevră. [Var.: mústru, múștru s. n.] – Din pol. musztra, magh. mustra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MÚSTRU s. n. v. mustră1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÚSTRU s. n. v. mustră1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MÚȘTRU s. n. v. mustră1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÚȘTRU s. n. v. mustră1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUȘTRULUÍ, muștruluiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Fam.) A deprinde soldații cu exercițiul militar; a instrui. ♦ P. ext. A instrui, a învăța cu asprime; a struni. 2. (Fam.) A mustra, a dojeni, a certa; a bate. – Muștru + suf. -ului.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mostră sf [At: (a. 1781) IORGA, S. D. VIII, 97 / V: (înv; nrc) mons~, (îvr) mus~ (Pl și: muștre), mustru (Pl: mustri) sm, muștră / Pl: ~re / E: ngr μόστρα] 1 (Înv) Ceea ce servește sau poate servi ca obiect de imitație în privința formei, a alcătuirii Si: model (1), exemplu. 2 (Reg) Alesătură. 3 (Înv) Exemplu care merită să fie urmat, imitat Si: pildă. 4 (Ban; Trs, îf mustră) Tipar pentru pieptare Vz model. 5 Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-un material, care poate să servească la determinarea anumitor caracteristici ale obiectelor respective sau ale întregului material din care face parte Si: eșantion, (reg) modă1 Vz probă. 6 (Îs) Târg de ~re Târg la care un stat, diverse întreprinderi etc. își expun produsele în cantități mici, pentru a le face cunoscute. 7 Formă particulară care, prin însușirile sale, ilustrează o categorie, un ansamblu de fenomene, o situație generală. corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustră2 sf vz mostră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustră1 sf [At: IST. AM. 15718 / V: ~ru, (reg) muștăr, muștru sn, mușt~ / Pl: ~re / E: pn musztra, mg mustra] 1 (Îvp) Instrucție militară Si: (înv) ocenie, șmotru, (iuz) muștruluială (1), (nob) mustreală (1). 2 (Pex) Manevră (1). 3 Trecere în revistă (a unor unități militare) Si: inspecție. 4 (Rar) Militărie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustru1 sm vz mostră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustru2 sn vz mustră1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștră2 sf vz mustră1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștră1 sf vz mostră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștru sn vz mustră1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștruli v vz muștrului
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
muștrului vt [At: KOGĂLNICEANU, PR. DRAM. 426 / V: must~, (rar) ~li / Pzi: ~esc / E: muștru + -ului] 1 (Înv) A deprinde soldații cu exercițiul militar, a-i pregăti în vederea însușirii teoriei și practicii militare Si: a instrui, (înv) a mustrui. 2 (Pex) A instrui cu asprime. 3 (Pex) A ține din scurt. 4 (Pfm) A certa cu asprime. 5 (Pfm) A bate. 6 (Spc) A lovi animalele de tracțiune pentru a face să meargă mai repede.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUȘTRULUÍ, muștruluiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Înv.) A deprinde soldații cu exercițiul militar; a instrui. ♦ P. ext. A instrui, a învăța cu asprime; a struni. 2. (Fam.) A mustra, a dojeni, a certa; a bate. – Muștru + suf. -ului.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MÚSTRĂ2, mustre, s. f. (Regional învechit; și în forma muștră) Exercițiu militar, instrucție. Odată împăratul a mers la muștră cu cătanele pe cîmp. RETEGANUL, P. II 22. N-au milă de viața noastră, Zice că ne-nvață mustră. BIBICESCU, P. P. 144. Să văz frunza cum se-ngustă Și pe badea scos la mustră. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312. – Variante: múștră s. f., múștru (ALECSANDRI, T. 4), mústru (KOGĂLNICEANU, S. 42) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÚSTRU s. n. v. mustră 2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÚȘTRĂ s. f. v. mustră2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÚȘTRU s. n. V. mustră2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N40) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N40) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M62) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
mustră mustru muștru muștră
- exemple
- Odată împăratul a mers la muștră cu cătanele pe cîmp. RETEGANUL, P. II 22.surse: DLRLC
- N-au milă de viața noastră, Zice că ne-nvață mustră. BIBICESCU, P. P. 144.surse: DLRLC
- Să văz frunza cum se-ngustă Și pe badea scos la mustră. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba poloneză musztrasurse: DEX '09 DEX '98
- limba maghiară mustrasurse: DEX '09 DEX '98
muștrului familiar
- 1. A deprinde soldații cu exercițiul militar.surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: instrui
- exemple
- Ea rămînea cu surorile și frații cei mai mici cînd se duceau părinții la muncă, vedea de dînșii, îi muștruluia și îi povățuia. ISPIRESCU, L. 175.surse: DLRLC
- Fetele se dădeau pe mîna unei mame Sanda... de le muștruluia și le învăța cusături. GHICA, S. 295.surse: DLRLC
-
-
- exemple
- Își muștruluiește chiriașii mai abitir decît ne muștruluiesc pe noi majurii la cazarmă. STANCU, D. 245.surse: DLRLC
- Cumperi niște terfeloage de la anticari și niște caiete și tocești singur. Te va ajuta din cînd în cînd Nebunul, care te-a mai muștruluit o dată: «La carte, mă, la carte!». PAS, Z. I 262.surse: DLRLC
- Am să vă muștruluiesc, de au să rîdă și cînii de voi. CREANGĂ, P. 304.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Muștru + sufix -ului.surse: DEX '98 DEX '09