3 intrări

34 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUMIFIÉRE s. f. v. mumificare.

MUMIFIÉRE s. f. v. mumificare.

mumifiere sf [At: DN3 / P: ~fi-e~ / Pl: ~ri / E: mumifia] 1 Mumificare. 2 Proces de uscare a fructelor datorită unor ciuperci.

MUMIFIÉRE s. f. (Neobișnuit) Faptul de a se mumifica. Climatul și compoziția acestui sol ajută foarte mult fenomenului de mumifiere. SAHIA, U.R.S.S. 46.

MUMIFIÉRE s.f. 1. Mumificare. 2. Proces de uscare a fructelor datorită unor ciuperci. V. monilioză. [Pron. -fi-e-. / < mumifia].

MUMIFIÁ vb. I v. mumifica.

MUMIFICÁ, mumífic, vb. I. 1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦ Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. 2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: mumifiá vb. I] – Din it. mummificare. Cf. fr. momifier.

MUMIFICÁRE, mumificări, s. f. Acțiunea de a (se) mumifica și rezultatul ei. [Var.: mumifiére s. f.] – V. mumifica.

MUMIFICÁRE, mumificări, s. f. Acțiunea de a (se) mumifica și rezultatul ei. [Var.: mumifiére s. f.] – V. mumifica.

mumifica [At: MACEDONSKI, O, IV, 128 / V: (frm) ~fia, (îvr) mom~ / Pzi: mumific / E: fr momifier, it mummificare] 1 vt A îmbălsăma un cadavru prin procedee speciale pentru a-l transforma în mumie. 2 vr A se conserva ca o mumie. 3 vr (Fig) A se opri la un anumit stadiu de dezvoltare Si: a încremeni. 4 vr (D. fructe) A suferi procesul de mumificare (2).

mumificare sf [At: SAHIA, U.R.S.S. 46 / V: ~fiere / Pl: ~cări / E: mumifica] 1 Îmbălsămare a unui cadavru prin procedee speciale, în scopul conservării. 2 (Bot) Proces de uscare, de zbârcire și de întărire a fructelor, ca urmare a atacului unor ciuperci.

MUMIFICÁ, mumífic, vb. I. 1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦ Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. 2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: mumifiá vb. I.] – Din it. mummificare, fr. momifier.

MUMIFICÁ, mumífic, vb. I. Refl. A se usca ca o mumie. Au luat o șopîrlă mare și un șarpe de cîțiva metri pe care i-au ținut în catacombe... în cîțiva ani tîrîtoarele s-au mumificat. SAHIA, U.R.S.S. 48.

MUMIFIÁ vb. I. tr., refl. A (se) mumifica. [Pron. -fi-a. / < cf. fr. momifier].

MUMIFICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) transforma în mumie. 2. refl. (Despre fructe) A suferi procesul de mumifiere; a (se) mumifia. [P.i. mumífic. / cf. it. mumificare].

MUMIFICÁRE s.f. Acțiunea de a (se) mumifica și rezultatul ei; transformare în mumie. ♦ Mumifiere (2) [în DN]; mumificație. [< mumifica].

MUMIFIÁ vb. tr., refl. a (se) mumifica. (< fr. momifier)

MUMIFICÁ vb. I. tr., refl. a (se) transforma în mumie; a (se) mumifia. II. refl. 1. (despre fructe) a suferi procesul de mumificare (2). 2. a încremeni într-un anumit stadiu. (< it. mummificare, după fr. momifier)

MUMIFICÁRE s. f. 1. faptul de a (se) mumifica. 2. proces de uscare, de zbârcire a fructelor, datorită unor ciuperci; mumificație. (< mumifica)

A SE MUMIFICÁ mă mumífic intranz. 1) fig. (despre ființe) A se transforma în mumie, a deveni mumie. 2) (despre fructe) A se acoperi cu zbârcituri; a se zbârci. /<it. mummificare, fr. momifier

A MUMIFICÁ mumífic tranz. A face să se mumifice. /<it. mummificare, fr. momifier

mumificà v. 1. a reduce în stare de mumie; 2. fig. a deveni inert, a se atrofia intelectualicește.

arată toate definițiile

Intrare: mumifiere
mumifiere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mumifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mumifica
  • mumificare
  • mumificat
  • mumificatu‑
  • mumificând
  • mumificându‑
singular plural
  • mumifică
  • mumificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mumific
(să)
  • mumific
  • mumificam
  • mumificai
  • mumificasem
a II-a (tu)
  • mumifici
(să)
  • mumifici
  • mumificai
  • mumificași
  • mumificaseși
a III-a (el, ea)
  • mumifică
(să)
  • mumifice
  • mumifica
  • mumifică
  • mumificase
plural I (noi)
  • mumificăm
(să)
  • mumificăm
  • mumificam
  • mumificarăm
  • mumificaserăm
  • mumificasem
a II-a (voi)
  • mumificați
(să)
  • mumificați
  • mumificați
  • mumificarăți
  • mumificaserăți
  • mumificaseți
a III-a (ei, ele)
  • mumifică
(să)
  • mumifice
  • mumificau
  • mumifica
  • mumificaseră
  • silabație: -fi-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mumifia
  • mumifiere
  • mumifiat
  • mumifiatu‑
  • mumifiind
  • mumifiindu‑
singular plural
  • mumifia
  • mumifiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mumifiez
(să)
  • mumifiez
  • mumifiam
  • mumifiai
  • mumifiasem
a II-a (tu)
  • mumifiezi
(să)
  • mumifiezi
  • mumifiai
  • mumifiași
  • mumifiaseși
a III-a (el, ea)
  • mumifia
(să)
  • mumifieze
  • mumifia
  • mumifie
  • mumifiase
plural I (noi)
  • mumifiem
(să)
  • mumifiem
  • mumifiam
  • mumifiarăm
  • mumifiaserăm
  • mumifiasem
a II-a (voi)
  • mumifiați
(să)
  • mumifiați
  • mumifiați
  • mumifiarăți
  • mumifiaserăți
  • mumifiaseți
a III-a (ei, ele)
  • mumifia
(să)
  • mumifieze
  • mumifiau
  • mumifia
  • mumifiaseră
Intrare: mumificare
mumificare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mumificare
  • mumificarea
plural
  • mumificări
  • mumificările
genitiv-dativ singular
  • mumificări
  • mumificării
plural
  • mumificări
  • mumificărilor
vocativ singular
plural
mumifiere substantiv feminin
  • silabație: -fi-e
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mumifiere
  • mumifierea
plural
  • mumifieri
  • mumifierile
genitiv-dativ singular
  • mumifieri
  • mumifierii
plural
  • mumifieri
  • mumifierilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)