2 intrări

29 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUMIFICAT, -Ă, mumificați, -te, adj. Transformat în mumie; p. ext. uscat, zbârcit. [Var.: mumifiat, -ă adj.] – V. mumifica.

mumificat, ~ă a [At: HOGAȘ, M. N. 154 / Pl: ~ați, ~e / E: mumifica] 1 Transformat în mumie (1). 2 (Pex) Uscat, zbârcit.

MUMIFICAT, -Ă, mumificați, -te, adj. Transformat în mumie; p. ext. uscat, zbârcit. – V. mumifica.

MUMIFICAT, -Ă, mumificați, -te, adj. Transformat în mumie; uscat. (Fig.) Foi late de podbal rotund, pe care stăteau așternute și mumificate. popoare întregi de zglăvoace căpățînoase. HOGAȘ, M. N. 154. ♦ (Rar, despre păsări) împăiat. Își plimbă privirea de vultur mumificat peste oamenii din sat, ca să vadă de sînt înspăimîntați sau nu. CAMIL PETRESCU, O. I 286.

MUMIFIA vb. I v. mumifica.

MUMIFICA, mumific, vb. I. 1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦ Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. 2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: mumifia vb. I] – Din it. mummificare. Cf. fr. momifier.

MUMIFICA, mumific, vb. I. 1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦ Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. 2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [Var.: mumifia vb. I.] – Din it. mummificare, fr. momifier.

MUMIFICA, mumific, vb. I. Refl. A se usca ca o mumie. Au luat o șopîrlă mare și un șarpe de cîțiva metri pe care i-au ținut în catacombe... în cîțiva ani tîrîtoarele s-au mumificat. SAHIA, U.R.S.S. 48.

MUMIFIA vb. I. tr., refl. A (se) mumifica. [Pron. -fi-a. / < cf. fr. momifier].

MUMIFICA vb. I. 1. tr., refl. A (se) transforma în mumie. 2. refl. (Despre fructe) A suferi procesul de mumifiere; a (se) mumifia. [P.i. mumific. / cf. it. mumificare].

MUMIFIA vb. tr., refl. a (se) mumifica. (< fr. momifier)

MUMIFICA vb. I. tr., refl. a (se) transforma în mumie; a (se) mumifia. II. refl. 1. (despre fructe) a suferi procesul de mumificare (2). 2. a încremeni într-un anumit stadiu. (< it. mummificare, după fr. momifier)

A MUMIFICA mumific tranz. A face să se mumifice. /<it. mummificare, fr. momifier

A SE MUMIFICA mă mumific intranz. 1) fig. (despre ființe) A se transforma în mumie, a deveni mumie. 2) (despre fructe) A se acoperi cu zbârcituri; a se zbârci. /<it. mummificare, fr. momifier

mumificà v. 1. a reduce în stare de mumie; 2. fig. a deveni inert, a se atrofia intelectualicește.

*mumífic, a v. tr. (mumie și fic ca’n edi-fic). Prefac în mumie. Fig. Slăbesc și urîțesc mult.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mumifia (a ~) (rar) (desp. -fi-a) vb., ind. prez. 1 sg. mumifiez (desp. -fi-ez), 3 mumifia, 1 pl. mumifiem; conj. prez. 1 sg. să mumifiez, 3 să mumifieze; ger. mumifiind (desp. -fi-ind)

mumifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mumific, 2 sg. mumifici, 3 mumifică; conj. prez. 1 sg. să mumific, 3 să mumifice

mumifia (a ~) (rar) (-fi-a) vb., ind. prez. 3 mumifiază; conj. prez. 3 să mumifieze (-fi-e-); ger. mumifiind (-fi-ind)

mumifica (a ~) vb., ind. prez. 3 mumifică

mumifia vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 3 sg. mumifiază; conj. prez. 3 sg. și pl. mumifieze (sil. -fi-e-); ger. mumifiind (sil. -fi-ind)

mumifica vb., ind. prez. 1 sg. mumific, 3 sg. și pl. mumifică; conj. prez. 3 sg. și pl. mumifice

mumifica (ind. prez. 3 sg. și pl. mumifică)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: mumificat
mumificat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mumificat
  • mumificatul
  • mumificatu‑
  • mumifica
  • mumificata
plural
  • mumificați
  • mumificații
  • mumificate
  • mumificatele
genitiv-dativ singular
  • mumificat
  • mumificatului
  • mumificate
  • mumificatei
plural
  • mumificați
  • mumificaților
  • mumificate
  • mumificatelor
vocativ singular
plural
mumifiat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mumifiat
  • mumifiatul
  • mumifiatu‑
  • mumifia
  • mumifiata
plural
  • mumifiați
  • mumifiații
  • mumifiate
  • mumifiatele
genitiv-dativ singular
  • mumifiat
  • mumifiatului
  • mumifiate
  • mumifiatei
plural
  • mumifiați
  • mumifiaților
  • mumifiate
  • mumifiatelor
vocativ singular
plural
Intrare: mumifica / mumifia
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mumifica
  • mumificare
  • mumificat
  • mumificatu‑
  • mumificând
  • mumificându‑
singular plural
  • mumifică
  • mumificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mumific
(să)
  • mumific
  • mumificam
  • mumificai
  • mumificasem
a II-a (tu)
  • mumifici
(să)
  • mumifici
  • mumificai
  • mumificași
  • mumificaseși
a III-a (el, ea)
  • mumifică
(să)
  • mumifice
  • mumifica
  • mumifică
  • mumificase
plural I (noi)
  • mumificăm
(să)
  • mumificăm
  • mumificam
  • mumificarăm
  • mumificaserăm
  • mumificasem
a II-a (voi)
  • mumificați
(să)
  • mumificați
  • mumificați
  • mumificarăți
  • mumificaserăți
  • mumificaseți
a III-a (ei, ele)
  • mumifică
(să)
  • mumifice
  • mumificau
  • mumifica
  • mumificaseră
  • silabație: -fi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mumifia
  • mumifiere
  • mumifiat
  • mumifiatu‑
  • mumifiind
  • mumifiindu‑
singular plural
  • mumifia
  • mumifiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mumifiez
(să)
  • mumifiez
  • mumifiam
  • mumifiai
  • mumifiasem
a II-a (tu)
  • mumifiezi
(să)
  • mumifiezi
  • mumifiai
  • mumifiași
  • mumifiaseși
a III-a (el, ea)
  • mumifia
(să)
  • mumifieze
  • mumifia
  • mumifie
  • mumifiase
plural I (noi)
  • mumifiem
(să)
  • mumifiem
  • mumifiam
  • mumifiarăm
  • mumifiaserăm
  • mumifiasem
a II-a (voi)
  • mumifiați
(să)
  • mumifiați
  • mumifiați
  • mumifiarăți
  • mumifiaserăți
  • mumifiaseți
a III-a (ei, ele)
  • mumifia
(să)
  • mumifieze
  • mumifiau
  • mumifia
  • mumifiaseră
momifica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mumificat, mumificaadjectiv

  • 1. Transformat în mumie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat Foi late de podbal rotund, pe care stăteau așternute și mumificate... popoare întregi de zglăvoace căpățînoase. HOGAȘ, M. N. 154. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Uscat, zbârcit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. rar Despre păsări: împăiat. DLRLC
      sinonime: împăiat
      • format_quote Își plimbă privirea de vultur mumificat peste oamenii din sat, ca să vadă de sînt înspăimîntați sau nu. CAMIL PETRESCU, O. I 286. DLRLC
etimologie:
  • vezi mumifica DEX '98 DEX '09

mumifica, mumific / mumifia, mumifiezverb

  • 1. tranzitiv A transforma în mumie. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: îmbălsăma
    • 1.1. reflexiv figurat rar A se opri la un anumit stadiu de dezvoltare. DEX '09 DEX '98 MDN '00
      sinonime: încremeni
    • 1.2. reflexiv A se usca ca o mumie. DLRLC
      • format_quote Au luat o șopîrlă mare și un șarpe de cîțiva metri pe care i-au ținut în catacombe... în cîțiva ani tîrîtoarele s-au mumificat. SAHIA, U.R.S.S. 48. DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.