MUMIFICAT, -Ă, mumificați, -te, adj. Transformat în mumie; p. ext. uscat, zbârcit. [Var.: mumifiat, -ă adj.] – V. mumifica.

mumificat, ~ă a [At: HOGAȘ, M. N. 154 / Pl: ~ați, ~e / E: mumifica] 1 Transformat în mumie (1). 2 (Pex) Uscat, zbârcit.

MUMIFICAT, -Ă, mumificați, -te, adj. Transformat în mumie; p. ext. uscat, zbârcit. – V. mumifica.

MUMIFICAT, -Ă, mumificați, -te, adj. Transformat în mumie; uscat. (Fig.) Foi late de podbal rotund, pe care stăteau așternute și mumificate. popoare întregi de zglăvoace căpățînoase. HOGAȘ, M. N. 154. ♦ (Rar, despre păsări) împăiat. Își plimbă privirea de vultur mumificat peste oamenii din sat, ca să vadă de sînt înspăimîntați sau nu. CAMIL PETRESCU, O. I 286.

MUMIFIAT, -Ă adj. v. mumificat.

MUMIFICAT, -Ă adj. Transformat în mumie; p. e x t. uscat, zbîrcit. (Glumeț) Părintele Ghermănuță îngrămădise. . . foi late de podbal rotund pe care stăteau așternute și mumificate . . . popoare întregi de zglăvoace căpăținoase. HOGAȘ, M. N. 154. – Pl.: mumificați, -te. – V. mumifica.