MOLIE, molii, s. f. Nume generic dat mai multor specii de fluturi mici de noapte, ale căror larve atacă lucrurile de origine vegetală sau animală. ◊ Compuse: molia-zidurilor sau molie-de-casă = mic crustaceu terestru cu corpul oval, cenușiu, care trăiește în locuri umede și întunecoase (Oniscus murarius); molia-stupilor = găselniță¹. – Din sl. molĭ.

molie sf [At: SIMIONESCU, F. R. 397 / A și: (reg) molie / V: (reg) mălie, moală, moale, moie, moi sm, mol sm, ~lă, ~le, moli sm, ~iu sm / Pl: ~ii / E: slv моль] 1 Specii de fluturi de noapte mici, ale căror larve atacă diferite produse animale sau vegetale Si: (reg) molete¹ (5), mustă, mușină, mușiniță (Ținea). 2 (Șîc ~-de-casă, reg, ~-subțirică, ~-de-straie, ~-de-lână, ~-de-cojoace, ~-de-piele) Insecta Tinea pellionella. 3 (Reg; șîc -vânătă) Insecta Tinea tapetiella. 4-5 (Reg; șîc ~-de-pene, ~-de-păr) Insecta Tineola biseliella și crinella). 6 (Pex) Larvă de molie (1). 7 (Dep; îla) Ros (sau mâncat) de ~ii Foarte bătrân, foarte vechi. 8 (Reg; îal) Cu obrazul ciupit de vărsat. 9 (Ent; reg; șîc ~a-pâinilor, ~-de-pâine, ~-de-bucate) Gărgăriță de bucate (Tinea granella). 10 (Fig; dep) Femeie rea, cicălitoare, îndărătnică. 11 (Fig; dep) Femeie înceată. 12 (Rar; dep) Persoană ipocrită. 13 (Ent; îc) ~-de-stup Găselniță (Galleria mellonella). 14 (Îc) ~ia-merelor Fluture mic ale cărui larve atacă merele și perele (Carpocapsa pomonella). 15 (Îc) ~ia-strugurilor Fluture ale cărui larve distrug florile și fructele viței-de-vie (Clysia ambiguella). 16 (Îc) ~ia-porumbului Fluture ale cărui larve atacă porumbul (Pyrausta nubilalis). 17 (Îc) ~ flocoasă Vierme care se naște și se dezvoltă pe frunzele arborilor, probabil larva fluturelui numit „ochiul-păunului”. 18 (Îc) ~ia-zidurilor sau ~ia-de-casă Mic crustaceu terestru cu corp oval-alungit, de culoare cenușie, cu șapte perechi de picioare, care trăiește în locuri umede și întunecoase (Oniscus murarius). 19 (Ent;îc) ~-de-câmp (sau ~-de-pământ) Ploșniță-de-câmp (Pentatoma baccarum). 20 (Ent; Buc) Câinele-babei (Oniscus asellus). 21 (Ent; Trs) Ochiul-păunului (Saturnia pyri). 22 (Ent; reg) Cantaridă (Lytta vesicatoria). corectat(ă)

MOLIE, molii, s. f. Nume generic dat mai multor specii de fluturi mici de noapte, ale căror larve rod lucrurile de origine vegetală sau animală. ◊ Compuse: molia-zidurilor sau molie-de-casă = mic crustaceu terestru cu corpul oval, cenușiu, care trăiește în locuri umede și întunecoase (Oniscus murarius); molia-stupilor = găselniță¹. – Din sl. molĭ.

MOLIE, molii, s. f. Nume dat mai multor specii de fluturași (de noapte) ale căror larve rod haine, blănuri, cărți etc. (Tinea pellionela). Urmărea înaripata molie, care nălucește arar în aer, bătînd fantastic din aripioarele ei făcute din veștede culori. ANGHEL, PR. 4. În volumul ros de molii Cauți noaptea adevăr. EMINESCU, O. I 108. ◊ Compuse: molia-merelor = fluturaș ale cărui larve, în formă de viermișori, se dezvoltă în mere (Lasperesia pomonella); molia-albinelor = găselniță; molia-grîului = fluturaș ale cărui larve atacă cerealele, făinurile și pastele făinoase; molia-strugurilor = fluture ale cărui larve distrug florile și rodul viței de vie.

MOLIE ~i f. 1) Specie de fluturi mici, ale căror larve atacă diferite produse animale sau vegetale (obiecte de lână, blănuri, boabe de cereale, făină, fructe etc.). * Ros, mâncat de ~i bătrân și ramolit. 2) fig. Persoană tăcută, care face rău pe ascuns. /<sl. moli

mòlie f. mici fluturași ale căror larve rod blănuri, covoare, stofe. [Slav. MOLĬ].

mólie f. (vsl. rus. molĭ, molie, de unde și ung. moly, ngr. mólitsa. V. molete). Un mic fluture ale căruĭ larve rod stofele de lînă și blănile (tinea). Fig. Persoană ipocrită. Mîncat de moliĭ (Iron.), cĭupit de vărsat. V. cîrcîĭac.

mălie sf vz molie

moală² sf vz molie

moale² sf vz molie

moi² sn vz molie

moie sf vz molie

mol² sm vz molie

molă¹ sf vz molie

mole sf vz molie

moli¹ sm vz molie

moliu¹ sm vz molie

molie (desp. -li-e) s. f., art. molia (desp. -li-a), g.-d. art. moliei; pl. molii, art. moliile (desp. -li-i-)

molie (-li-e) s. f., art. molia (-li-a), g.-d. art. moliei; pl. molii, art. moliile (-li-i-)

molie s. f. (sil. -li-e), art. molia (sil. -li-a), g.-d. art. moliei; pl. molii, art. moliile (sil. -li-i-)

molia-albinelor (fluture) (desp. -li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-albinelor (desp. -li-ei-)

molia-merelor (fluture) (desp. -li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-merelor (desp. -li-ei-)

molia-porumbului (fluture) (desp. -li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-porumbului (desp. -li-ei-)

molia-strugurilor (fluture) (desp. -li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-strugurilor (desp. -li-ei-)

molia-stupilor (fluture) (desp. -li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-stupilor (desp. -li-ei-)

molia-zidurilor (crustaceu) (desp. -li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-zidurilor (desp. -li-ei-)

molie-de-albine (fluture) (desp. -li-e-) s. f., art. molia-de-albine (desp. -li-a-), g.-d. art. moliei-de-albine; pl. molii-de-albine, art. moliile-de-albine (desp. -li-i-)

molie-de-casă (crustaceu) (desp. -li-e-) s. f., art. molia-de-casă (desp. -li-a-), g.-d. art. moliei-de-casă; pl. molii-de-casă, art. moliile-de-casă (desp. -li-i-)

molie-de-câmp (insectă) (desp. -li-e-) s. f., art. molia-de-câmp (desp. -li-a-), g.-d. art. moliei-de-câmp; pl. molii-de-câmp, art. moliile-de-câmp (desp. -li-i-)

molie-de-pământ (insectă) (desp. -li-e-) s. f., art. molia-de-pământ (desp. -li-a-), g.-d. art. moliei-de-pământ; pl. molii-de-pământ, art. moliile-de-pământ (desp. -li-i-)

molie-de-stup (desp. -li-e-) s. f., art. molia-de-stup (desp. -li-a-), g.-d. art. moliei-de-stup; pl. molii-de-stup, art. moliile-de-stup (desp. -li-i-)

!molia-albinelor (fluture) (-li-a-) s. f. art./molie-de-albine (-li-e-) s. f., g.-d. art. moliei-albinelor/moliei-de-albine

!molia-merelor (fluture) (-li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-merelor (-li-ei-)

!molia-porumbului (fluture) (-li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-porumbului (-li-ei-)

!molia-strugurilor (fluture) (-li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-strugurilor (-li-ei-)

!molia-stupilor (fluture) (-li-a-) s. f. art./molie-de-stup (-li-e-) s. f., g.-d. art. moliei-stupilor/moliei-de-stup

!molia-zidurilor (crustaceu) (-li-a-) s. f. art., g.-d. art. moliei-zidurilor (-li-ei-)

molie-de-albine v. molia-albinelor

!molie-de-casă (crustaceu) (-li-e-) s. f., art. molia-de-casă (-li-a-), g.-d. art. moliei-de-casă; pl. molii-de-casă, art. moliile-de-casă (-li-i-)

!molie-de-câmp (insectă) (-li-e-) s. f., art. molia-de-câmp (-li-a-), g.-d. art. moliei-de-câmp; pl. molii-de-câmp, art. moliile-de-câmp (-li-i-)

!molie-de-pământ (insectă) (-li-e-) s. f., art. molia-de-pământ (-li-a-), g.-d. art. moliei-de-pământ; pl. molii-de-pământ, art. moliile-de-pământ (-li-i-)

molie-de-stup v. molia-stupilor

molia-albinelor (sil. -li-a)/molie-de-albine (sil. -li-e) s. f.

molia-merelor s. f. (sil. -li-a)

molia-porumbului s. f. (sil. -li-a)

molia-strugurilor s. f.

molia-stupilor (sil. -li-a)/molie-de-stup (sil. -li-e) s. f.

molia-zidurilor s. f. (sil. -li-a)

molie-de-casă s. f. (sil. -li-e), art. molia-de-casă (sil. -li-a)

molie-de-câmp s. f. (sil. -li-e), art. molia-de-câmp (sil. -li-a)

molie-de-pământ s. f. (sil. -li-e), art. molia-de-pământ (sil. -li-a)

MOLIE s. v. câinele-babei, gărgăriță.

MOLIE s. (ENTOM.) 1. (Tinea) (reg.) molete, mușină, muștă. 2. molie-de-casă (Oniscus murarius) = (prin Munt.) prepeleac.

MOLIE s. (ENTOM.) 1. (Tinea) (reg.) molete, mușină, muștă. 2. molie-de-casă (Oniscus murarius) = (prin Munt.) prepeleac.

molie s. v. CÎINELE-BABEI. GĂRGĂRIȚĂ.

MOLIA-ALBINELOR s. v. găselniță.

MOLIA-STUPILOR s. v. găselniță.

MOLIE-DE-STUP s. v. găselniță.

molia-albinelor s. v. GĂSELNIȚĂ.

molie-de-stup s. v. GĂSELNIȚĂ.

molie (molii), s. f. – Nume dat mai multor specii de fluturi mici. Sl. molĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 202; Conev 52), cf. slov., cr., rus. molj, mag. moly. – Der. molete, s. m. (vierme ce trăiește în făină, Tenebrio molitor), reconstituit din pl. moleți, din bg. molec „molie” (Candrea).

molie, molii s. f. 1. (glum.) soție, nevastă. 2. bătrân cu prejudecăți. 3. profitor.

MOLIE s. f. 1. Nume generic dat mai multor specii de fluturi de noapte mici, ale căror larve atacă diferite, produse animale sau vegetale; (regional) molete¹ (5), muștă, mușină (3), mușiniță (3): a) (și în sintagmele molie de casă, SIMIONESCU, F. R. 397, regional, molie subțirică, destraie, de lînă, de cojoace, de piele, MARIAN, INS. 301) ( ținea pellionella); b) (regional și în sintagma molie vînătă, MARIAN, INS. 301) ( ținea tapetiella); (regional și în sintagmele molie de pene, molie de păr, id. ib. 302) (ținea sau Tineola biseliella și crinella); p. e x t. larvele acestor fluturi. Bogătatea voastră putredi și veșmentele voastre moliile mîncară-le. COD. VOR. 132/9. [Hainele] le mănîncă moliile. VARLAAM, C. 407. Nu ascundereți vistiiariul vostru pre pămînt, unde rugina și moliile o pierd (a. 1644). GCR I, 112/9, cf. 341/11. Bogățiia voastră au putredit și, hainele voastre moliile au mîncai. CHEIA ÎN. 10^r/19. Nu adunareți voao comoară pre pămînt unde moliile și rugina o strică. N. TEST. (1648), 8^v/10. Așa-i deșert omul ca o haină slabă, Stricată de molii. DOSOFTEI, PS. 131/6. Pagubă că hrisovul acesta e mîncat de molii. ȘINCAI, HR. I, 330/14. Hîrțoagă de molii acum toată roasă Ce Sofronie o scrisă românește. BUDAI-DELEANU, T. V. 30. Cărții vechi, roase de molii. . . l-am deschis unsele pagini. EMINESCU, O. IV, 191. Urmărea . . . înaripata molie, care nălucește arar în aer. ANGHEL, PR. 4. Moliile care rod lînețurile. PAMFILE, S. V. 97, cf. 96. Mînca-ț-ar, turcuț, mînca, Moliile perinile Și pt'ita mucedzîtu. ȚIPLEA, P. P. 25. Ardă-le-ar focu di molii, cî mi-o mîncat cojocu. Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. Parcă-i molie de gheme, se spune despre o persoană care umblă sau care lucrează încet. Cf. ZANNE, P. III, 166. L-a băgat mumâ-sa in ladă și l-au mîncat moliile, se spune despre cei care au obrazul ciupit de vărsat. Cf. id. ib. I, 555. ◊ (Glumeț, în imprecații) Mînca-te-ar moliile, că poznaș. . . mai ești ! MARIAN, INS. 304. ◊ E x p r. Ros (sau mîncat) de molii = (depreciativ) foarte bătrîn, foarte vechi. Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe bietul dascăl cu un crai mîncat de molii. EMINESCU, O. I, 140; b) (regional) cu obrazul ciupit de vărsat. Cf. MARIAN, INS. 304. ♦ (Regional; și în sintagmele molia pîinilor. CUPARENCU, V. 45, molie de pîine. MARIAN, INS. 302. molie de bucate, id. ib., PĂCALĂ, M. R. 33) Gărgăriță (de bucate) (Tinea granella). Cf. CUPARENCU, V. 45, MARIAN, INS. 302, PĂCALĂ, M. R. 33. 2. F i g. Epitet pentru o femeie rea, cicălitoare, îndărătnică; epitet pentru o femeie înceată. Cf. I. CR. IV, 159. Cu o molie ca ea, nu faci treabă. Com. din PIATRA NEAMȚ. ♦ (Rar) Epitet pentru o persoană ipocrită. Cf. SCRIBAN, D. 3. C o m p u s e: molia-albinelor sau molie-de-albine, molie-de- stup = găselniță (Galleria mellonella). Unul din mulțimea acestor dușmani e și găselnița. . . numită încă și molia-albinelor sau molia-de-albine. MARIAN, INS. 295, cf. SIMIONESCU, F. R. 401, CHEST. VI 14/3; molia-merelor = fluture mic ale cărui larve (v. vierme-de-mere) atacă merele și perele (Carpocapsa pomonella). Molia-merelor. . . își depune ouăle sale pe fructele cele tinere ale merilor și ale perilor. MARIAN, INS. 297, cf. PĂCALĂ, M. R. 33; molia-strugurilor = fluture ale cărui larve distrug florile și frucțele viței-de-vie (Clysia ambiguella). Cf. DM; molia-porumbului = fluture ale cărui larve atacă porumbul (Pyrausta nubilalis). Cf. DM, DER; molie-flocoasă = vierme care se naște și se dezvoltă pe frunzele arborilor, probabil larva fluturelui numit ochiul-păunului. Cf. H II 220; molia-zidurilor sau molia-de-casă = mic crustaceu terestru cu corpul oval-alungit, de culoare cenușie, cu șapte perechi de picioare, care trăiește în locuri umede și întunecoase (Oniscus murarius). Cf. SIMIONESCU, F. R. 430, DER; molie-de-cîmp (sau molie-de-pămînt) = ploșnită-de-cîmp (Pentatoma baccarum). Cf. ALR I 1 899/156, 675, 677. 4. (Prin Bucov.) Cîinele-babei (Oniscus asellus). Cf. MARIAN, INS. 277. 5. (Prin Transilv.) Ochiui-păunului (Saturnia pyri). Cf. ALR SN III h 744. 6. (Regional) Cantaridă (Lytta vesicatorid) (Covasna). ALR II 6 549/192. – Accentuat și: (regional) molie. ALR I 1 902/320, 333. – Pl.: molii. – Și: (regional) moli (ALR I 1 764/363, 770, 815, 816, 860, 890, 960, 1 902/9), móliu (ib. 1 764/926), mol (ib. 1 764/1, 9, 136, 808, 842, 878, 896, 898, 900, 1 902/1, 12) s. m., mólă (ib. 1 764/24, 35, 56, 79, 107, 112, 178, 253, 1 902/24, 28, 30, 35, 77, 79, 112, 125, 144, 259), móle (ib. 1 764, 1 902), moálă (ib. 1 764/125, 850), moăle (ib. 1 764/160, 174, 578, 885) s. f., moi (ib. 1 764/870, 887) s. n., móie (ib. 1 764/231, 1 902/231), mălie (ib. 1 764/308) s. f. Din v. sl. моль.

MĂLIE s. f. v. molie.

MOLĂ¹ s. f. v. molie.