2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MODIFICÁRE, modificări, s. f. Acțiunea de a (se) modifica și rezultatul ei; prefacere, transformare, modificație. – V. modifica.

MODIFICÁRE, modificări, s. f. Acțiunea de a (se) modifica și rezultatul ei; prefacere, transformare, modificație. – V. modifica.

modificare sf [At: ROM. LIT 267 1/2 / Pl: ~cări / E: modifica] 1 Schimbare. 2 Corectare. 3-4 (Ccr) Ceea ce se modifică (1-2).

MODIFICÁRE, modificări, s. f. Acțiunea de a modifica și rezultatul ei; schimbare, prefacere, transformare. Copiștii au introdus tot felul de modificări în textul cronicii lui Gr. Ureche. ROSSETTI, S. E. 18. În așteptarea acestor modificări ipotetice și îndepărtate, gospodăria spitalului suferea îndestule lipsuri. C. PETRESCU, Î. II 49.

MODIFICÁRE s.f. Acțiunea de a (se) modifica și rezultatul ei; schimbare, transformare, prefacere; modificație. [< modifica].

MODIFICÁ, modífic, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) schimba aspectul, forma, conținutul; a (se) preface, a (se) transforma. ♦ Tranz. Spec. A rectifica, a corecta. – Din lat. modificare.

MODIFICÁ, modífic, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) schimba aspectul, forma, conținutul; a (se) preface, a (se) transforma. ♦ Tranz. Spec. A rectifica, a corecta. – Din lat. modificare.

modifica vt [At: HELIADE, GR. P. 12/19 / V: (înv) ~fia / Pzi: modific / E: lat modificare cf fr modifier] 1 A schimba aspectul, forma sau conținutul Si: a preface, a transforma. 2 A corecta.

MODIFICÁ, modific, vb. I. Tranz. A schimba aspectul, forma sau conținutul unui lucru; a transforma, a preface. Planul vostru pentru Sinaia trebuia modificat. CARAGIALE, O. VII 40. Națiile... au dreptul de a le modifica [legile] cînd trebuința o cere. RUSSO, S. 159. ◊ Refl. Limbile... se modifică și cresc. RUSSO, S. 51.

MODIFICÁ vb. I. tr., refl. A(-și) schimba forma sau conținutul, a (se) preface, a (se) transforma. [P.i. modífic, 3,6 -că. / < lat., it. modificare, cf. fr. modifier].

MODIFICÁ vb. I. tr., refl. a(-și) schimba forma sau conținutul, a (se) preface, a (se) transforma. II. tr. a rectifica, a corecta. (< lat. modificare)

A MODIFICÁ modífic tranz. A face să se modifice; a se schimba; a preface; a preschimba; a transforma. /<lat. modificare

A SE MODIFICÁ mă modífic intranz. A căpăta o altă formă și/sau un alt conținut; a suferi schimbări; a se schimba; a se transforma; a se preface. /<lat. modificare

modificà v. a schimba modul de a fi al unui lucru, al unei substanțe în tot sau în parte.

*modífic, a v. tr. (lat. modifico, -áre). Schimb forma, calitatea ș. a.: a modifica o casă, o lege, o pedeapsă, o frază. Gram. Precizez, schimb înțelesu: adverbu modifică verbu și adjectivu. V. refl. Mă schimb în formă, în calitate ș. a.

*modificațiúne f. (lat. modificátio, -ónis). Acțiunea de a saŭ de a se modifica. – Și -áție, dar ob. -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

modificáre s. f., g.-d. art. modificắrii; pl. modificắri

modificáre s. f., g.-d, art. modificării; pl. modificări

modificá (a ~) vb., ind. prez. 3 modífică

modificá vb., ind. prez. 1 sg. modífic, 3 sg. și pl. modífică

modifica (ind. prez. 3 sg. și pl. modifică)

arată toate definițiile

Intrare: modificare
modificare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • modificare
  • modificarea
plural
  • modificări
  • modificările
genitiv-dativ singular
  • modificări
  • modificării
plural
  • modificări
  • modificărilor
vocativ singular
plural
Intrare: modifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • modifica
  • modificare
  • modificat
  • modificatu‑
  • modificând
  • modificându‑
singular plural
  • modifică
  • modificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • modific
(să)
  • modific
  • modificam
  • modificai
  • modificasem
a II-a (tu)
  • modifici
(să)
  • modifici
  • modificai
  • modificași
  • modificaseși
a III-a (el, ea)
  • modifică
(să)
  • modifice
  • modifica
  • modifică
  • modificase
plural I (noi)
  • modificăm
(să)
  • modificăm
  • modificam
  • modificarăm
  • modificaserăm
  • modificasem
a II-a (voi)
  • modificați
(să)
  • modificați
  • modificați
  • modificarăți
  • modificaserăți
  • modificaseți
a III-a (ei, ele)
  • modifică
(să)
  • modifice
  • modificau
  • modifica
  • modificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

modificare

  • 1. Acțiunea de a (se) modifica și rezultatul ei.
    exemple
    • Copiștii au introdus tot felul de modificări în textul cronicii lui Gr. Ureche. ROSSETTI, S. E. 18.
      surse: DLRLC
    • În așteptarea acestor modificări ipotetice și îndepărtate, gospodăria spitalului suferea îndestule lipsuri. C. PETRESCU, Î. II 49.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi modifica
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

modifica

  • 1. A(-și) schimba aspectul, forma, conținutul; a (se) preface, a (se) transforma.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: preface transforma attach_file 3 exemple
    exemple
    • Planul vostru pentru Sinaia trebuia modificat. CARAGIALE, O. VII 40.
      surse: DLRLC
    • Națiile... au dreptul de a le modifica [legile] cînd trebuința o cere. RUSSO, S. 159.
      surse: DLRLC
    • Limbile... se modifică și cresc. RUSSO, S. 51.
      surse: DLRLC

etimologie: