3 intrări

35 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIP2 interj. v. lipa.

LIP1 s. n. (Reg.) Strat (gros) de murdărie care se formează pe piele sau pe îmbrăcăminte; jeg. – Din ucr. lep.

LIP1 s. n. (Reg.) Strat (gros) de murdărie care se formează pe piele sau pe îmbrăcăminte; jeg. – Din ucr. lep.

lip1 [At: DRĂGHICI, R. 90/14 / V: lep, liep / Pl: (rar) ~uri / E: ucr леп] (Reg) Strat de murdărie pe piele, pe îmbrăcăminte etc. Si: jeg, (reg) rapăn.

LIP2, lipuri, s. n. (Mold.) Strat gros de murdărie care se formează pe pielea oamenilor sau pe îmbrăcămintea lor; jeg. Plapoma roșie plină de lip. CAMILAR, N. I 111. Cămeșa lui de mult lip ce ave nu să cunoștea de era aceasta pînză vreodată. DRĂGHICI, R. 90.

LIP n. Strat de murdărie adesea unsuros, depus de mai mult timp pe piele sau pe îmbrăcăminte; slin; jeg. /<ucr. lep

lip n. 1. materia ce se prinde de lână la spălat; 2. murdărie (pe trup) [Slav. LĬEPŬ].

lip și (nord) lep n., pl. urĭ (rut. lip, cleĭ, și lep, murdărie cleĭoasă, d. vsl. lĭepŭ, vîsc, lĭepiti, a lipi; ung. lép, cleĭ de prins păsărĭ. V. Bern. 1, 712 și 755. Cp. și cu ngr. și vgr. lipos, seŭ, unsoare, și lépos, solz). Est. Jeg, rîp, unsoarea care se face pe trup cînd nu te spelĭ mult timp. V. slin, soaĭe și usuc 1.

LIPA interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci. [Var.: lip interj.] – Onomatopee.

LIPA interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci. [Var.: lip interj.] – Onomatopee.

lipa i [At: CARAGIALE, O. I, 176 / V: lip, (reg) lepa, ~i, ~păi / E: fo] 1 Cuvânt care imită sunetul produs prin lovirea repetată a suprafețelor plane a două corpuri. 2 (Rep) Cuvânt care redă zgomotul slab produs de pașii cuiva care merge încet. 3 (Rep; îf lip) Cuvânt care exprimă zgomotul produs uneori de limba unor animale atunci când beau apă.

lipăi2[1] i vz lipa corectat(ă)

  1. În original greșit accentuat: lipăi LauraGellner

lipo- [At: DLR ms / E: fr, it lipo-] Element prim de compunere savantă cu sensul „grăsime”.

LIPA interj. (Adesea repetat) Onomatopee care redă sunetul produs de o lovitură de palmă sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci. Lipa-lipa cu papucii toată ziua. STANCU, D. 29. Și au mers, lipa-lipa-lip și tîrșa-tîrșa-tîrș, pînă la vecinul lor greier. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 93. Într-un papuc și-o opincă, lipa-lipa, nea Stănică. PANN. P. V. I 155. – Variantă: lip interj.

LIPO- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „gras”, „grăsime”, „țesut adipos”. [Var. lip-. / < fr., it. lipo-, cf. gr. lipos].

LIP(O)- elem. „grăsime, țesut adipos”. (< fr. lip/o/-, cf. gr. lipos)

LIPA interj. (se folosește, adesea repetat, pentru a imita zgomotul produs de o lovitură cu palma sau de mersul cu picioarele goale ori în papuci). /Onomat.

lípa-lípa și lípaĭ-lípaĭ, interj. care arată huĭetu papucilor cînd se izbesc de călcîĭ în mers orĭ al siteĭ cînd cernĭ. – Pin Munt. și lipăĭ-lipăĭ (acc. pe ăĭ). – V. cleap-cleap, tipa-tipa.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lipa/lip interj. (lipa-lipa/lipa, lipa)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LIP s. v. jeg, murdărie, necurățenie.

lip s. v. JEG. MURDĂRIE. NECURĂȚENIE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lip s. n. – Murdărie, slin. – Var. lep. Ngr. λίπος „grăsime”, cf. it. S. lippu (Battisti, III, 2206). După Tiktin, Candrea și Scriban, din sl. lĕpŭ „clei de lipit”, pol., rut. lep, singurul care poate explica var. În Mold.

lipa interj. – Exprimă zgomotul de tropăială. Creație expresivă, cf. liop, care exprimă zgomotul bătăii din palme, și lap. Relațai cu a lipi (Tiktin) este puțin probabilă. – Der. lipăi, vb. (a tropăi; a face zgomot cu încălțămintea); lipăială, s. f. (tropăială).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

LIP-, v. LIPO-1.~emie (v. -emie), s. f., totalitatea lipidelor din sînge; ~urie (v. -urie), s. f., eliminare de lipide prin urină.

LIPO-1 „grăsime, adipozitate, adipos, sebaceu”. ◊ gr. lipos „grăsime” > fr. lipo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. lipo-.~artroză (v. -artroză), s. f., afecțiune a articulațiilor, caracterizată prin creșterea țesutului periarticular; ~blast (v. -blast), s. n., celulă adipoasă; ~cel (v. -cel2), s. n., hernie formată din țesut adipos; ~condrii (v. -condrie), s. f. pl., granule lipoide globuloase și colorabile din celulă; ~condrodistrofie (v. -condro-, v. dis-, v. -trofie), s. f., disostoză congenitală manifestată prin alterații grotești ale scheletului; sin. sindromul Hurler, gargoilism; ~croic (v. -croic), adj., (despre pigmenți) care este difuzat în picături uleioase; ~crom (v. -crom), s. m., pigment liposolubil de culoare galbenă care se găsește în țesutul adipos; ~cromie (v. -cromie), s. f., colorare a grăsimii produsă de hepatoză nutrițională; ~distrofie (v. dis-, v. -trofie), s. f., tulburare de nutriție a țesutului adipos subcutanat; ~fag (v. -fag), s. m., celulă macrofagă care înglobează particule de grăsime; ~faneroză (v. -faneroză), s. f., 1. Apariție de grăsimi în citoplasma celulelor prin desfacerea complexelor lipoprotidice. 2. Degenerare a substanțelor grase din citoplasma vegetală; ~fil (v. -fil1), adj., cu afinitate pentru substanțe grase; ~gen (v. -gen1), adj., care produce adipozitate; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a lipidelor în organismele vegetale sau animale; ~id (v. -id), adj., s. f. pl., 1. Care se aseamănă cu grăsimea. 2. s. f. pl., Lipide complexe insolubile în acetonă, cărora substanțele organice pe care le conțin le conferă proprietăți diferite de ale lipidelor simple; ~idurie (v. -id, v. -urie), s. f., eliminare de lipide prin urină; ~litic (v. -litic1), adj., care descompune substanțele grase; ~liză (v. -liză), s. f., disociere în cadrul procesului digestiv a grăsimilor în acizi grași și glicerină; ~necroză (v. -necroză), s. f., proces de necrozare a țesutului gras; ~pexie (v. -pexie), s. f., proces de fixare și de acumulare de grăsimi în țesuturile organice; ~plast (v. -plast), s. n., protoplast producător de substanțe grase; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., transformare sclerozantă a țesutului adipos; ~trop (v. -trop), adj., (despre substanțe chimice) care se fixează pe grăsimi; ~tropie (v. -tropie), s. f., caracteristică a substanțelor lipotrope.[1] modificată

  1. Referința – ~xenie (v. -xenie), s. f., părăsire a plantei-gazdă de către parazitul ajuns la o dezvoltare completă. – a fost mutată la sensul LIPO-2 – lipsă — Ladislau Strifler
Intrare: lip (s.n.)
lip1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lip
  • lipul
  • lipu‑
plural
  • lipuri
  • lipurile
genitiv-dativ singular
  • lip
  • lipului
plural
  • lipuri
  • lipurilor
vocativ singular
plural
Intrare: lipa / lipa-lipa
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • lipa
lipa-lipa interjecție
compus
  • lipa-lipa
lip2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • lip
lepa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lipai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lipo (grăsime)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lip, lipurisubstantiv neutru

  • 1. regional Strat (gros) de murdărie care se formează pe piele sau pe îmbrăcăminte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Plapoma roșie plină de lip. CAMILAR, N. I 111. DLRLC
    • format_quote Cămeșa lui de mult lip ce ave nu să cunoștea de era aceasta pînză vreodată. DRĂGHICI, R. 90. DLRLC
etimologie:

lipa / lipa-lipainterjecție

  • 1. adesea repetat Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lipa-lipa cu papucii toată ziua. STANCU, D. 29. DLRLC
    • format_quote Și au mers, lipa-lipa-lip și tîrșa-tîrșa-tîrș, pînă la vecinul lor greier. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 93. DLRLC
    • format_quote Într-un papuc și-o opincă, lipa-lipa, nea Stănică. PANN. P. V. I 155. DLRLC
etimologie:

lipoelement de compunere, prefix

  • 1. Element prim de compunere savantă, cu semnificația „gras”, „grăsime”, „țesut adipos”. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.