14 definiții pentru lipa / lipa-lipa lipa-lipa lip lepa lipai


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÍPA interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci. [Var.: lip interj.] – Onomatopee.

LÍPA interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci. [Var.: lip interj.] – Onomatopee.

lipa i [At: CARAGIALE, O. I, 176 / V: lip, (reg) lepa, ~i, ~păi / E: fo] 1 Cuvânt care imită sunetul produs prin lovirea repetată a suprafețelor plane a două corpuri. 2 (Rep) Cuvânt care redă zgomotul slab produs de pașii cuiva care merge încet. 3 (Rep; îf lip) Cuvânt care exprimă zgomotul produs uneori de limba unor animale atunci când beau apă.

LÍPA interj. (Adesea repetat) Onomatopee care redă sunetul produs de o lovitură de palmă sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci. Lipa-lipa cu papucii toată ziua. STANCU, D. 29. Și au mers, lipa-lipa-lip și tîrșa-tîrșa-tîrș, pînă la vecinul lor greier. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 93. Într-un papuc și-o opincă, lipa-lipa, nea Stănică. PANN. P. V. I 155. – Variantă: lip interj.

LÍPA interj. (se folosește, adesea repetat, pentru a imita zgomotul produs de o lovitură cu palma sau de mersul cu picioarele goale ori în papuci). /Onomat.

LIP2 interj. v. lipa.

lípa-lípa și lípaĭ-lípaĭ, interj. care arată huĭetu papucilor cînd se izbesc de călcîĭ în mers orĭ al siteĭ cînd cernĭ. – Pin Munt. și lipăĭ-lipăĭ (acc. pe ăĭ). – V. cleap-cleap, tipa-tipa.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lípa/lip interj. (lipa-lipa/lipa, lipa)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lípa interj. – Exprimă zgomotul de tropăială. Creație expresivă, cf. liop, care exprimă zgomotul bătăii din palme, și lap. Relațai cu a lipi (Tiktin) este puțin probabilă. – Der. lipăi, vb. (a tropăi; a face zgomot cu încălțămintea); lipăială, s. f. (tropăială).

Intrare: lipa / lipa-lipa
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • lipa
lipa-lipa interjecție
compus
  • lipa-lipa
lip2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • lip
lepa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lipai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

lipa / lipa-lipa lipa-lipa lip lepa lipai

  • 1. adesea repetat Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Lipa-lipa cu papucii toată ziua. STANCU, D. 29.
      surse: DLRLC
    • Și au mers, lipa-lipa-lip și tîrșa-tîrșa-tîrș, pînă la vecinul lor greier. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 93.
      surse: DLRLC
    • Într-un papuc și-o opincă, lipa-lipa, nea Stănică. PANN. P. V. I 155.
      surse: DLRLC

etimologie: