9 intrări

Articole pe această temă:

63 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LATI- elem. „lat, larg”, (< fr. lati-, cf. lat. latus)

LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.

LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.

LAT, -Ă, (1) lați, -te, adj., (2) laturi, s. n. 1. Adj. Care are o lățime (relativ) mare. ◊ Loc. adj. Lat în spate (sau în spete) = bine legat, voinic. ◊ Expr. A spune vorbe mari și late = a spune vorbe pompoase, dar fără conținut. (Fam.) A fi lată (rău sau de tot), se spune pentru a arăta că o situație a luat proporții grave, îngrijorătoare. (Fam.) A o face lată (rău sau de tot) = a) a petrece strașnic, a face un mare chef; b) a face (fără voie) o poznă, o gafă, o prostie. ♦ (Fam.) Întins la pământ (fără simțire sau mort). ◊ Expr. A lăsa (pe cineva) lat = a) a bate (pe cineva) foarte tare (lăsându-l în nesimțire); b) a uimi, a impresiona puternic (pe cineva). 2. S. n. Partea lată (1) a unui obiect; lățime. ◊ Un lat de palmă (sau de mână) = măsură populară de lungime, egală cu lățimea unei palme obișnuite cu degetele lipite. ◊ Loc. adv. De-a latul = în curmeziș. – Lat. latus.

LAT, -Ă, (1) lați, -te, adj., (2) laturi, s. n. 1. Adj. Care are o lățime (relativ) mare. ◊ Loc. adj. Lat în spate (sau în spete) = bine legat, voinic. ◊ Expr. A spune vorbe mari și late = a spune vorbe pompoase, dar fără conținut. (Fam.) A fi lată (rău sau de tot), se spune pentru a arăta că o situație a luat proporții grave, îngrijorătoare. (Fam.) A o face lată (rău sau de tot) = a) a petrece strașnic, a face un mare chef; b) a face (fără voie) o poznă, o gafă, o prostie. ♦ (Fam.) Întins la pământ (fără simțire sau mort). ◊ Expr. A lăsa (pe cineva) lat = a) a bate (pe cineva) foarte tare (lăsându-l în nesimțire); b) a uimi, a impresiona puternic (pe cineva). 2. S. n. Partea lată (1) a unui obiect; lățime. ◊ Un lat de palmă (sau de mână) = măsură populară de lungime, egală cu lățimea unei palme obișnuite cu degetele lipite. ◊ Loc. adv. De-a latul = în curmeziș. – Lat. latus.

LĂȚÍ, lățesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face mai lat, mai larg sau mai turtit. ♦ A (se) întinde în toate direcțiile, a face să devină sau a deveni (mai) întins; a (se) mări. ♦ Refl. Fig. A se răspândi, a se împrăștia, a se propaga. – Din lat.

LĂȚÍ, lățesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face mai lat, mai larg sau mai turtit. ♦ A (se) întinde în toate direcțiile, a face să devină sau a deveni (mai) întins; a (se) mări. ♦ Refl. Fig. A se răspândi, a se împrăștia, a se propaga. – Din lat.

la3 [At: PSALT. HUR. 48v/14 / V: (reg) ~ua, lăia / Pzi: lau / E: ml lavare] 1-6 vrt (Îvp) A (se) spăla (pe cap). 7 vt (Înv) A umezi. 8 vt (Pop; îc) Lă-mă-mamă Om prost. 9 vt (Îac) Om leneș, care se mișcă greoi. 10-11 vtr (Mar; Trs) A(-și) unge părul cu o substanță grasă pentru a-i da strălucire. 12-13 vtr (Reg) A (se) pieptăna după spălarea părului. 14 vt (Reg) A trata părul împotriva paraziților. 15 vr (Reg; d. pisici) A-și curăța blana prin lingere. 16 vt (Îvr; fig) A dojeni. 17 vt (Pop) A spăla rufe. 18 vt (Reg) A înălbi firele de tort. 19-20 vtr (Pop) A (se) scălda. 21 vt (Îvr) A trata cu o soluție, un unguent etc. Si: a unge. 22 vr (Olt; d. vreme) A deveni nefavorabilă.

lat, la [At: VARLAAM, C. 261/5 / Pl: (1-7, 9-13, 16-17, 19-20, 22-35, 67-69) lați, late, (36-66) ~uri / E: ml latus] 1 a (Îoc îngust) Care are o lățime relativ mare. 2 a (Îs) Fier ~ (sau fierul cel ~, ~-fierul) Brăzdar (1). 3 a (Înv; îlav) Mare și ~ Nu mare lucru. 4 a (D. părți ale corpului) Gros. 5 a (Pex; d. ființe) Viguros. 6 a (Îla; d. oameni) ~ în spate (sau în spete) Voinic. 7 a (Pop; îe) A fi limbă ~ă A vorbi defectuos, din cauza unei malformații a aparatului fonator. 8 av (Pop; îe) A vorbi ~ A se exprima greoi. 9 a Care are o deschidere mare. 10 a (Pop; gmț; îe) A avea gură ~ă A vorbi mult și tare. 11 a (Pop; îe) A spune vorbe mari și ~e A vorbi pompos, dar fără conținut. 12 a (Îcs) De ... (de) ~(ă) Care are lățimea de ... 13 a (D. articole de îmbrăcăminte) Care are o croială amplă Si: larg, încăpător. 14 av (Pe lângă verbul „a încinge”; îoc strâns) Larg. 15 av (Pex) Neglijent. 16 a (D. țări, proprietăți, terenuri etc.) Care se întinde pe o suprafață mare Si: întins, vast. 17 a (Rar; îlav) În lumea ~ă Pretutindeni. 18 av (Pe lângă verbul „a împărți”) În cantități mari. 19 a (D. pas) Mare. 20 a (Rar; pex; d. pași) Care sunt executați în ritm vioi. 21 av (Rar; d verbul „a păși”) Cu pași mari. 22 a (Pop; d. intervale de timp) De durată mare. 23 a (Înv; d. colectivități) Numeros. 24 a (D. obiecte) Care are o suprafață netedă. 25 a (D. vase) Care are fundul plan sau puțin adânc. 26 a (Reg; îe) A fi ~ de foame A fi foarte flămând. 27 a (Pop; d. nas) Turtit. 28 a (D. ridicături de pământ) Teșit. 29 a (D. ridicături de pământ) Care este puțin înalt. 30 a Zdrobit. 31-33 a (Fam; după verbe ca „a cădea”, „a lăsa”, „a rămâne”, „a zăcea”) (Întins la pământ) (în stare de nesimțire sau) mort. 34 a (Fam; îe) A lăsa (pe cineva) ~ A bate pe cineva foarte tare, lăsându-l în nesimțire. 35 a (Fam; îae) A impresiona puternic pe cineva. 36 sn (Pop; îe) A da ~ul pe spate A cădea lungindu-se la pământ. 37 sn (Urmat de determinări care indică măsura) Dimensiune transversală a unei suprafețe sau a unui corp Si: lățime. 38 sn (Pop; îs) Un ~ de palmă (sau de mână) Unitate de măsură egală cu lățimea unei palme care are degetele lipite. 39 sn (Pex) Distanță cuprinsă într-un lat (38). 40 sn (Pop; îla) De un ~ de mână (sau de palmă) Relativ mare. 41 sn (Pop; îal) Foarte gros. 42 sn (Pop; îlav) De (sau la) un ~ de mână De durată scurtă. 43 sn (Pop; îal) La distanță mică. 44 sn (Pop; îs) ~ de deget Unitate de măsură egală cu lățimea unui deget. 45 sn (Pop; îlav) De un ~ de deget Foarte puțin. 46 sn (Pop; îal) Transversal. 47-48 sn (Îlpp; îlav) În (sau de-a, pe) ~(ul) (Exprimă o poziționare spațială în raport) transversal. 49-50 sn (Îal) (Exprimă direcția unei mișcări în funcție de două repere spațiale) dintr-o parte în alta. 51-52 sn (Pop; îal) (Exprimă situarea sau mișcarea) într-o poziție sau direcție transversală în raport cu poziția sau direcția obișnuită. 53 sn (Îe) A trece (sau a tăia) ~ul (sau în ~, pe ~, de-a ~ul) A traversa pe diagonală. 54-55 sn (Îlpp; îlav) În (sau de-a) lung(ul) ... și în ~(ul)... (Exprimă orientarea spațială a unei mișcări) în toate direcțiile Si: pretutindeni. 56-57 sn (Pop; îal) (Exprimă efectuarea unei mișcări) repetând fără încetare un parcurs făcut în cele două sensuri, pe direcția lungimii, apoi pe direcția lățimii. 58 sn (Pop; îe) A se da (sau a se perpeli) și pe ~ și pe uscat (sau ~ pe ~) A face eforturi disperate pentru a realiza ceva Si: a se face luntre și punte. 59 sn Suprafață mai puțin întinsă a unui obiect de formă paralelipipedică Si: lățime. 60 sn (Reg) Parte a ciocanului cu care se lovește. 61 sn (Reg) Parte a scoabei. 62-63 sn (Reg) Creștet (1-2). 64 sn (Pop; șîs) ~ de pânză Bucată de pânză folosită pe lățime la confecționarea unui articol de îmbrăcăminte Si: foaie (25), stană. 65 sn (Pan) Fâșie de pământ. 66 sn (Reg) Șorț. 67 a (Fam; d. o situație; îe) A fi ~ă (rău sau de tot) A lua proporții neașteptate și neplăcute. 68 a (Fam; îe) A o face ~ă (rău sau de tot) A face un chef strașnic. 69 a (Fam; îae) A face o prostie.

lăți [At: URECHE, L. 118 / Pzi: ese / E: lat] 1-2 vrt (A deveni sau) a face să devină mai lat (1). 3-4 vtr A (se) extinde în lățime ocupând o suprafață mai mare Si: a (se) întinde. 5-6 vtr A(-și) mări suprafața. 7 vt A face să pară mai lat (1). 8-9 vtr A (se) răspândi pe o suprafață mai mare. 10-11 vtr (Udp „pe”, „peste”, „asupra”) A (se) întinde acoperind. 12-13 vtr (Pfm; d. țări, puteri armate etc.) A(-și) extinde domeniul de ocupație. 14-15 vtr (Înv; d. țări, puteri, armate etc.) A(-și) extinde dominația ca sferă de influență. 16-17 vtr (Înv) A(-și) supune o țară, un teritoriu învecinat. 18-19 vtr A(-și) extinde proprietatea asupra unui teren. 20 vr (Pop; îe) A se ~ la... A ajunge la... 21 vr (Înv) A-și extinde autoritatea. 22 vr (Înv) A-și extinde aplicabilitatea. 23-24 vtr (Înv) A(-și) extinde puterea de acțiune. 25-26 vrt (A deveni sau) a face să devină mai încăpător decât de obicei. 27-28 vtrr A (se) îndepărta unul de altul Si: a (se) distanța. 29 vt A răsfira. 30-31 vrt (A căpăta sau) a face să capete o formă plată prin lovire sau presare Si: a (se) turti. 32 vrp (Îvr) A se dărâma. 33 vt A strivi pe cineva. 34 vt A omorî. 35 vr (Îs) A se ~ la pământ A se întinde pe jos cu corpul lipit de pământ. 36 vr (D. plăgi, infecții etc.) A se întinde la țesuturile din jur. 37-38 vtr (Pfm; d. știri, informații etc.) A (se) face cunoscut la tot mai mulți oameni Si: a (se) difuza, a (se) răspândi. 39 vt (Pfm; c. i. principii, idei, credințe etc.) A difuza, câștigând adepți sau prozeliți Si: a propaga. 40 vr A fi acceptat. 41 vr (Pfm) A deveni cunoscut și folosit de cineva. 42 vr (Pfm; d. boli epidemice, infecții etc.) A se transmite de la un individ la altul. 43-44 vtr (Pfm; d. lumină, căldură, miros etc.) A (se) împrăștia în toate direcțiile Si: a (se) degaja, a (se) răspândi, a (se) revărsa. 45 vr (Pfm) A se intensifica. 46 vt A spori în forță. 47 vr (Îvp; csn; d. ființe) A se înmulți. 48 vt A înmulți. 49-50 vtr A(-și) mări proporțiile. 51 vr (Înv) A se prelungi în timp Si: a dăinui, a dura. 52 vt (Pop; îe) A ~ vorba A vorbi mai mult decât trebuie. 53 vr (Fig) A avea o atitudine trufașă Si: a se fuduli, a se îngâmfa.

LA3, lau, vb. I. Tranz. (Popular) A spăla (mai ales pe cap), a scălda, a îmbăia. Ea ne cocea pînă acuma pînea. Mă la pe mine. SADOVEANU, P. M. 246. Îl lă în toată sîmbăta cu fel de fel de buruieni. SEVASTOS, N. 4. Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare... lă purcelul, îl scaldă. CREANGĂ, P. 76. Lau copilul, îi dau țîță. ALECSANDRI, P. P. 308. ◊ Expr. Lă-mă-mamă (cu valoare de substantiv) = om prost, nătîng, lălîu. Măritată de curînd după un văduvoi bătrîn ș-un «lă-mă-mamă». CREANGĂ, A. 96. Dacă găsește vreun lă-mă-mamă... Nu vede, n-aude și nu-i bagă seamă. PANN, P. V. II 97. ◊ Refl. Ileana pe cap se la. BIBICESCU, P. P. 271. – Forme gramaticale: prez. ind. lau, lai, lă, lăm, lați, lau, part. lăut. - Prez. conj. pers. 3 și: să leie (CREANGĂ, P. 289).

LAT2, -Ă, lați, -te, adj. Care are o lățime (relativ) mare. E lung pămîntul, ba e lat. COȘBUC, P. I 53. Se încinse... cu o curea lată, coperită cu ținte aurite. NEGRUZZI, S. I 23. Frunză lată, fmnză-ngustă. HODOȘ, P. P. 59. ◊ Loc. adj. Lat în spate = bine legat, voinic. Călca mărunt, deși era lat în spate. CAMIL PETRESCU, U. N. 58. Apariția omului acestuia bine legat, lat în spate... inspira hotărîre, încredere. C. PETRESCU, Î. I 11. ◊ Expr. A spune vorbe mari și late = a spune vorbe pompoase, dar fără miez. V-am adunat pentru ca să vă spun vorbe mari și late, cum n-ați auzit de cînd trăiți. ALECSANDRI, T. I 259. (Familiar) A fi lată (rău sau de tot) = a lua proporții grave, a prezenta un aspect îngrijorător. Mi se pare că o să fie lată. PAS, Z. III 212. Să-ți spun ce am aflat acuma... E lată rău. CARAGIALE, O. II 204. A o face lată (rău sau de tot) = a) a petrece strașnic (cu mîncare, băutură, cîntece etc.); b) a face, fără voie, o poznă, o gafă; a o face de oaie. ♦ (Familiar, despre persoane, în construcții speciale) Întins la pămînt fără simțire; mort. A intrat abia a doua zi femeia la dînsul. L-a găsit lat. SADOVEANU, D. P. 120. Dacă nu era Negoiță s-o apuce-n brațe, cădea lată. CARAGIALE, O. III 46. Atît de mult a închinat, încît pe loc a rămas lat. ALECSANDRI, T. 304. ◊ Expr. A lăsa (pe cineva) lat = a bate pe cineva foarte tare, lăsîndu-l în nesimțire. Dacă-l săcîia vreun vorbăreț, îl izbea de-l lăsa lat. DUMITRIU, P. F. 63. (Rar) A fi lat de foame = a fi foarte flămînd. De două zile n-am mîncat, sîntem lați de foame. CONTEMPORANUL, III 927. De ce-s oile așa late de foame? SBIERA, P. 9.

LAT1, laturi, s. n. Partea lată a unui lucru: lățime. Latul săbiei.Acoperi restul figurei cu latul palmei. C. PETRESCU, Î. I 3. Luntre mică el prindea, Latul Dunării trecea. ALECSANDRI, P. P. 130. ◊ Un lat de palmă (sau de mînă) = măsură populară de lungime, valorînd cît lățimea unei palme cu degetele lipite; fig. lățime sau distanță mică. Pe umedele poteci bătute de jivini, ghinda anilor trecuți sta de un lat de palmă. SADOVEANU, O. I 63. Cercuri de fier de un lat de mînă și mai bine. ȘEZ. VIII 66. ◊ Loc. adv. În lung și în lat v. lung. (De obicei în legătură cu «de-a lungul») De-a latul = în lat, în curmeziș.

LĂȚÍ, lățesc, vb. IV. Refl. 1. A se face mai lat, a deveni mai lat, mai larg sau mai turtit. Porțiunea de uliță principală se sfîrșise. Drumul se lățea iarăși. C. PETRESCU, A. 315. Cînd s-au lățit pînă într-atîta lamele cuțitelor? SAHIA, N. 56. ♦ (Rar, despre persoane) A se întinde, a se culca, a se trînti pe jos, cu corpul strîns lipit de pămînt. Ne lățirăm la pămînt, fără suflet. SADOVEANU, O. VI 90. 2. A deveni mai întins, a se întinde în toate direcțiile, acoperind o suprafață mare; a se mări. Iar din inima lui simte un copac cum că răsare, Care crește într-o clipă ca în veacuri, mereu crește, Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lățește. EMINESCU, O. I 142. Pustiul... S-a lăți-mpregiurul meu. ALECSANDRI, P. II 13. ◊ (Poetic) A nopții neagră mantă peste dealuri se lățește. ALEXANDRESCU, M. 17. 3. Fig. (Rar) A se răspîndi, a se împrăștia, a se difuza, a se propaga. Vestea se lățise în tot satul.Tranz. Să lățească vorba că au murit. SBIERA, P. 296.

A LA lau tranz. pop. (persoane) 1) A spăla (pe cap). 2) fig. fam. A muia din toate părțile; a uda în întregime; a scălda. ◊ Lă-mă-mamă om mărginit la minte. /<lat. lavare

LAT látă (lați, láte) 1) Care are o întindere mare pe transversală; extins în lățime. Pânză ~ă. Frunte ~ă. ◊ ~ în spate (sau în spete) bine dezvoltat fizicește. A o face lată a) a trage un chef strașnic; b) a face inconștient o boroboață. 2) fam. Care este în stare de nesimțire; întins fără mișcare. ◊ A rămâne (sau a cădea) ~ a cădea fără simțire la pământ. A lăsa pe cineva ~ a bate (pe cineva), lăsându-l în nemișcare. A fi ~ de foame a fi istovit de foame; a fi foarte flămând. /<lat. latus

A LĂȚÍ ~ésc tranz. A face să se lățească. /Din lat

A SE LĂȚÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) A deveni lat; a se face mai mare în lățime. 2) fig. (despre știri, vești) A deveni cunoscut unui cerc larg de persoane; a se răspândi; a se propaga. /Din lat

LA vb. (Mold., Ban., Trans. SV) A spăla. A: Să-și dea cămeșile lor DOSOFTEI, PARIMIAR. C: Lau. Lavo. AC, 349. La-mă-veri și mai vîrtos de zăpada înălbi-mă-voiu. PS. SEC. XVIII, 36r. ◊ Fig. Ce mai vîrtos mă lă de fărălegile meale. PS. SEC. XVIII, 34^v. Etimologie: lat. lavare. Vezi și: nelăut:

v. a spăla, mai ales la cap: ia să-mi lai copilașii CR. [Vechiu-rom. a la, a spăla în genere = lat. LAVARE].

arată toate definițiile

Intrare: lati
lati
prefix (I7-P)
  • lati
Intrare: la (vb.)
verb (VT99)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • la
  • lare
  • ut
  • utu‑
  • lând
  • lându‑
singular plural
  • lă
  • lați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lau
(să)
  • lau
  • lam
  • ui
  • usem
a II-a (tu)
  • lai
(să)
  • lai
  • lai
  • uși
  • useși
a III-a (el, ea)
  • lă
(să)
  • lea
  • laie
  • leie
  • la
  • u
  • use
plural I (noi)
  • lăm
(să)
  • lăm
  • lam
  • urăm
  • userăm
  • usem
a II-a (voi)
  • lați
(să)
  • lați
  • lați
  • urăți
  • userăți
  • useți
a III-a (ei, ele)
  • lau
(să)
  • lea
  • laie
  • leie
  • lau
  • u
  • useră
lăua
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lat (adj.)
lat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lat
  • latul
  • latu‑
  • la
  • lata
plural
  • lați
  • lații
  • late
  • latele
genitiv-dativ singular
  • lat
  • latului
  • late
  • latei
plural
  • lați
  • laților
  • late
  • latelor
vocativ singular
plural
Intrare: lat (lățime)
lat2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lat
  • latul
  • latu‑
plural
  • laturi
  • laturile
genitiv-dativ singular
  • lat
  • latului
plural
  • laturi
  • laturilor
vocativ singular
plural
lat3 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lat
  • latul
  • latu‑
plural
  • lați
  • lații
genitiv-dativ singular
  • lat
  • latului
plural
  • lați
  • laților
vocativ singular
plural
Intrare: lați
lați
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lă-mă-mamă (s.f.)
lă-mă-mamă2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
genitiv-dativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
vocativ singular
plural
Intrare: lă-mă-mamă (s.m.)
lă-mă-mamă1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
genitiv-dativ singular
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
plural
  • lă-mă-ma
  • lă-mă-ma
vocativ singular
plural
Intrare: lăți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăți
  • lățire
  • lățit
  • lățitu‑
  • lățind
  • lățindu‑
singular plural
  • lățește
  • lățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lățesc
(să)
  • lățesc
  • lățeam
  • lății
  • lățisem
a II-a (tu)
  • lățești
(să)
  • lățești
  • lățeai
  • lățiși
  • lățiseși
a III-a (el, ea)
  • lățește
(să)
  • lățească
  • lățea
  • lăți
  • lățise
plural I (noi)
  • lățim
(să)
  • lățim
  • lățeam
  • lățirăm
  • lățiserăm
  • lățisem
a II-a (voi)
  • lățiți
(să)
  • lățiți
  • lățeați
  • lățirăți
  • lățiserăți
  • lățiseți
a III-a (ei, ele)
  • lățesc
(să)
  • lățească
  • lățeau
  • lăți
  • lățiseră
Intrare: Schimbarea la Față
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Schimbarea la Față
plural
genitiv-dativ singular
  • Schimbării la Față
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
Surse flexiune: IVO-III
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Schimbarea-la-față
plural
genitiv-dativ singular
  • Schimbării-la-față
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lat (adj.)

  • 1. Care are o lățime (relativ) mare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: larg (adj.) mare (adj.) antonime: strâmt (adj.) îngust 3 exemple
    exemple
    • E lung pămîntul, ba e lat. COȘBUC, P. I 53.
      surse: DLRLC
    • Se încinse... cu o curea lată, coperită cu ținte aurite. NEGRUZZI, S. I 23.
      surse: DLRLC
    • Frunză lată, fmnză-ngustă. HODOȘ, P. P. 59.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adjectivală Lat în spate (sau în spete) = bine legat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: voinic (adj.) 2 exemple
      exemple
      • Călca mărunt, deși era lat în spate. CAMIL PETRESCU, U. N. 58.
        surse: DLRLC
      • Apariția omului acestuia bine legat, lat în spate... inspira hotărîre, încredere. C. PETRESCU, Î. I 11.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A spune vorbe mari și late = a spune vorbe pompoase, dar fără conținut.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • V-am adunat pentru ca să vă spun vorbe mari și late, cum n-ați auzit de cînd trăiți. ALECSANDRI, T. I 259.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie familiar A fi lată (rău sau de tot), se spune pentru a arăta că o situație a luat proporții grave, îngrijorătoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mi se pare că o să fie lată. PAS, Z. III 212.
        surse: DLRLC
      • Să-ți spun ce am aflat acuma... E lată rău. CARAGIALE, O. II 204.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie familiar A o face lată (rău sau de tot) = a petrece strașnic, a face un mare chef.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.5. expresie familiar A o face lată (rău sau de tot) = a face (fără voie) o poznă, o gafă, o prostie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. familiar Întins la pământ (fără simțire sau mort).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • A intrat abia a doua zi femeia la dînsul. L-a găsit lat. SADOVEANU, D. P. 120.
        surse: DLRLC
      • Dacă nu era Negoiță s-o apuce-n brațe, cădea lată. CARAGIALE, O. III 46.
        surse: DLRLC
      • Atît de mult a închinat, încît pe loc a rămas lat. ALECSANDRI, T. 304.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. expresie A lăsa (pe cineva) lat = a bate (pe cineva) foarte tare (lăsându-l în nesimțire).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Dacă-l săcîia vreun vorbăreț, îl izbea de-l lăsa lat. DUMITRIU, P. F. 63.
          surse: DLRLC
      • 1.6.2. expresie A lăsa (pe cineva) lat = a uimi, a impresiona puternic (pe cineva).
        surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: impresiona uimi
      • 1.6.3. expresie rar A fi lat de foame = a fi foarte flămând.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • De două zile n-am mîncat, sîntem lați de foame. CONTEMPORANUL, III 927.
          surse: DLRLC
        • De ce-s oile așa late de foame? SBIERA, P. 9.
          surse: DLRLC

etimologie:

lat (s.n.)

  • 1. Partea lată a unui obiect.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lățime 3 exemple
    exemple
    • Latul sabiei.
      surse: DLRLC
    • Acoperi restul figurei cu latul palmei. C. PETRESCU, Î. I 3.
      surse: DLRLC
    • Luntre mică el prindea, Latul Dunării trecea. ALECSANDRI, P. P. 130.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Un lat de palmă (sau de mână) = măsură populară de lungime, egală cu lățimea unei palme obișnuite cu degetele lipite.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pe umedele poteci bătute de jivini, ghinda anilor trecuți sta de un lat de palmă. SADOVEANU, O. I 63.
        surse: DLRLC
      • Cercuri de fier de un lat de mînă și mai bine. ȘEZ. VIII 66.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Lățime sau distanță mică.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială În lung și în lat.
      surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială De-a latul = în curmeziș.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

la (vb.) lăua

  • 1. popular A (se) spăla (pe cap); a (se) scălda, a (se) îmbăia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: scălda spăla îmbăia 5 exemple
    exemple
    • Ea ne cocea pînă acuma pînea. Mă la pe mine. SADOVEANU, P. M. 246.
      surse: DLRLC
    • Îl lă în toată sîmbăta cu fel de fel de buruieni. SEVASTOS, N. 4.
      surse: DLRLC
    • Face degrabă leșie, pregătește de scăldătoare... lă purcelul, îl scaldă. CREANGĂ, P. 76.
      surse: DLRLC
    • Lau copilul, îi dau țîță. ALECSANDRI, P. P. 308.
      surse: DLRLC
    • Ileana pe cap se la. BIBICESCU, P. P. 271.
      surse: DLRLC

etimologie:

lă-mă-mamă

  • 1. popular Om prost, lălâu.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Măritată de curînd după un văduvoi bătrîn ș-un «lă-mă-mamă». CREANGĂ, A. 96.
      surse: DLRLC
    • Dacă găsește vreun lă-mă-mamă... Nu vede, n-aude și nu-i bagă seamă. PANN, P. V. II 97.
      surse: DLRLC

etimologie:

lăți

  • 1. A (se) face mai lat, mai larg sau mai turtit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: îngusta 2 exemple
    exemple
    • Porțiunea de uliță principală se sfîrșise. Drumul se lățea iarăși. C. PETRESCU, A. 315.
      surse: DLRLC
    • Cînd s-au lățit pînă într-atîta lamele cuțitelor? SAHIA, N. 56.
      surse: DLRLC
    • 1.1. rar (Despre persoane) A se întinde, a se culca, a se trânti pe jos, cu corpul strâns lipit de pământ.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ne lățirăm la pămînt, fără suflet. SADOVEANU, O. VI 90.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A (se) întinde în toate direcțiile, a face să devină sau a deveni (mai) întins; a (se) mări.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mări întinde 3 exemple
      exemple
      • Iar din inima lui simte un copac cum că răsare, Care crește într-o clipă ca în veacuri, mereu crește, Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lățește. EMINESCU, O. I 142.
        surse: DLRLC
      • Pustiul... S-a lăți-mpregiurul meu. ALECSANDRI, P. II 13.
        surse: DLRLC
      • poetic A nopții neagră mantă peste dealuri se lățește. ALEXANDRESCU, M. 17.
        surse: DLRLC
    • 1.3. reflexiv figurat A se răspândi, a se împrăștia, a se propaga.
      exemple
      • Vestea se lățise în tot satul.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv Să lățească vorba că au murit. SBIERA, P. 296.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • lat
    surse: DEX '09 DEX '98