opțiuni
  • info

3 intrări

  • lăstar lăstare lastariu lăstară lăstariu
  • lăstări
  • lăstun lostun lastan lastari lastun lasturn lăstor lăstrun lăstune lăsturn loston lostov lostug losturn lustron lustun

65 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lastari sm vz lăstun

LĂSTÁR, lăstari, s. m. (Adesea fig.) Ramură tânără care se dezvoltă din rădăcina sau tulpina unei plante lemnoase. ♦ (La pl.) Copăcei tineri, crescuți după tăierea unei păduri (din cioturile rămase). [Pl. și: (n.) lăstare] – Din bg. lastar.

LĂSTÁR, lăstari, s. m. (Adesea fig.) Ramură tânără care se dezvoltă din rădăcina sau tulpina unei plante lemnoase. ♦ (La pl.) Copăcei tineri, crescuți după tăierea unei păduri (din cioturile rămase). [Pl. și: (n.) lăstare] – Din bg. lastar.

LĂSTĂRÍ, lăstăresc, vb. IV. (Pop.) 1. Intranz. (La pers. 3) A da lăstari; a înfrăți; fig. a încolți. 2. Tranz. A suprima lăstarii de prisos. – Din lăstar.

LĂSTÚN, lăstuni, s. m. Pasăre migratoare mică, asemănătoare cu rândunica (Delichon urbica). ♦ Lăstun de apă (sau de mal) = pasăre migratoare cu penajul cenușiu-cafeniu pe spate și alb pe abdomen, care trăiește pe lângă ape (Riparia riparia). ◊ Expr. (Adverbial) A sta lăstun pe capul cuiva = a plictisi pe cineva, a se ține scai de cineva. [Var.: (pop.) lostún s. m.] – Din sl. lastunŭ.

LĂSTÚN, lăstuni, s. m. Pasăre migratoare mică, asemănătoare cu rândunica (Delichon urbica). ♦ Lăstun de apă (sau de mal) = pasăre migratoare cu penajul cenușiu-cafeniu pe spate și alb pe abdomen, care trăiește pe lângă ape (Riparia riparia). ◊ Expr. (Adverbial) A sta lăstun pe capul cuiva = a plictisi pe cineva, a se ține scai de cineva. [Var.: (pop.) lostún s. m.] – Din sl. lastunŭ.

LOSTÚN s. m. v. lăstun.

lastan sm vz lăstun

lastariu sm vz lăstar1

lastun sm vz lăstun

lasturn sm vz lăstun

lăstar2 sn [At: LB / V: (îrg) ~iu / Pl: ~e, (rar, sm) ~i / E: ger Lastarm] 1 (Trs) Pârghie de lemn întrebuințată la ridicat piatra morii. 2 Bară de lemn cu care se acționează presa la teasc. 3 (Reg) Opritoare din lemn la car. 4 Bară de lemn cu care se blochează o intrare prin fixare de-a curmezișul. 5 Prăjină. 6 (Reg) Prăjină cu care se împinge barca pentru a o desprinde de mal. 7 (Trs) Butuc. 8 Ciocan la mină, pentru sfărâmat piatră auriferă. 9 (Reg; lpl) Funii care leagă proțapul de cruce la car.

lăstar1 sm [At: (a. 1802) DOC. EC. 72 / V: (îrg) lastariu,[1] (reg) ~ă sf (îrg) ~e, ~iu / Pl: ~i (pop, sn) ~e, (reg, sn) ~(i)uri / E: ngr βλαστάρι, bg ластар] 1 Ramură tânără care se dezvoltă din rădăcina sau din tulpina unei plante lemnoase. 2 (Prc) Ramură tânără de viță de vie. 3 (Reg) Altoi. 4 (Reg) Mugur. 5 (Mpl) Teren acoperit cu arbori tineri și tufe, crescuți în urma tăierii unei păduri Si: lăstăriș (2). 6 (Reg; șîs ~ sterp) Lăstar1 (1) care apare pe lângă tulpina principală și care nu rodește. 7 (Olt; pex) Rădăcină care apare pe butucul de vie aproape de suprafața pământului și care, de obicei, se extirpă. 8 (Fig) Descendent. 9 (Reg) Ramură a coarnelor de cerb. 10 (Reg; sst) Pitulice (Troglodytes troglodytes).

  1. În original, probabil incorect: larstariu. — cata

lăstară sf vz lăstar1

lăstare sm vz lăstar1

lăstariu1 sm vz lăstar1

lăstariu2 sn vz lăstar2

lăstări [At: ODOBESCU, S. III, 559 / Pzi: ~resc / E: lăstar1] 1 vi (D. plante sau părți ale lor) A da lăstari1 (1) Si: (pop) a înfrăți, (îvp) a odrăsli. 2 vi (Fig) A încolți. 3 vt A suprima lăstarii1 (1) de prisos. 4 vt (Ban) A împleti din nuiele. 5 vt (Mun) A îndepărta unul de altul.

lăstor sm vz lăstun

lăstrun sm vz lăstun

lăstun sm [At: CANTEMIR, I. I. I, 179 / V: (pop) lastan, lăstari, lasturn, las~, ~tor, (reg) ~trun, ~e, ~turn, (îvp) loston, lustron, lostug, los~, lus~, răs~, răstund, restun, restur / Pl: ~i / E: slv ластоуна] 1 (Șîc ~-alb, ~-de-casă, ~-de-sat) Pasăre migratoare din ordinul pashiformelor, asemănătoare cu rândunica, dar cu coada mai scurtă Si: (pop) râpar (Delichon urbica). 2 (Șîc ~-de-apă, ~-de-mal, ~-de-râpi) Pasăre migratoare cu spatele cafeniu-cenușiu și abdomenul alb care trăiește, mai ales, în vecinătatea apelor (Riparia riparia) Si: (pop) râpar. 3 (Orn; șîc ~-mare, ~-negru, ~-de-biserică, ~-de-mare) Drepnea (Cypselus apus). 4 (Îc) ~-de-ploaie Pasăre nedefinită mai îndeaproape. 5 (Îc) ~-de-noapte Pasăre nedefinită mai îndeaproape. 6 (Pop; îe) A sta ~ pe capul cuiva A plictisi pe cineva prin insistență. 7 (Pop) Persoană care trăiește din munca altcuiva. 8 (Reg) Animal care nu aduce nici un folos. 9 (Orn; reg) Codobatură (Motacilla alba). 10 (Zlg; îvr) Șobolan (Rattus norvegicus). 11 (Reg) Copil de țigan Si: puradel.

lăstune sm vz lăstun

arată toate definițiile

Intrare: lăstar
lăstar1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăstar
  • lăstarul
  • lăstaru‑
plural
  • lăstari
  • lăstarii
genitiv-dativ singular
  • lăstar
  • lăstarului
plural
  • lăstari
  • lăstarilor
vocativ singular —
plural —
lăstar2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăstar
  • lăstarul
  • lăstaru‑
plural
  • lăstare
  • lăstarele
genitiv-dativ singular
  • lăstar
  • lăstarului
plural
  • lăstare
  • lăstarelor
vocativ singular —
plural —
lăstare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lastariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lăstară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lăstariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lăstări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăstări
  • lăstărire
  • lăstărit
  • lăstăritu‑
  • lăstărind
  • lăstărindu‑
 singular plural
  • lăstărește
  • lăstăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lăstăresc
 (să)
  • lăstăresc
  • lăstăream
  • lăstării
  • lăstărisem
a II-a (tu)
  • lăstărești
 (să)
  • lăstărești
  • lăstăreai
  • lăstăriși
  • lăstăriseși
a III-a (el, ea)
  • lăstărește
 (să)
  • lăstărească
  • lăstărea
  • lăstări
  • lăstărise
plural I (noi)
  • lăstărim
 (să)
  • lăstărim
  • lăstăream
  • lăstărirăm
  • lăstăriserăm
  • lăstărisem
a II-a (voi)
  • lăstăriți
 (să)
  • lăstăriți
  • lăstăreați
  • lăstărirăți
  • lăstăriserăți
  • lăstăriseți
a III-a (ei, ele)
  • lăstăresc
 (să)
  • lăstărească
  • lăstăreau
  • lăstăriră
  • lăstăriseră
Intrare: lăstun
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăstun
  • lăstunul
  • lăstunu‑
plural
  • lăstuni
  • lăstunii
genitiv-dativ singular
  • lăstun
  • lăstunului
plural
  • lăstuni
  • lăstunilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lostun
  • lostunul
  • lostunu‑
plural
  • lostuni
  • lostunii
genitiv-dativ singular
  • lostun
  • lostunului
plural
  • lostuni
  • lostunilor
vocativ singular —
plural —
lastan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lastari
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lastun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lasturn
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lăstor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lăstrun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lăstune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lăsturn
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
loston
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lostov
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lostug
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
losturn
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lustron
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lustun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lăstar lăstare lastariu lăstară lăstariu

  • 1. adesea figurat Ramură tânără care se dezvoltă din rădăcina sau tulpina unei plante lemnoase.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: lăstăraș attach_file 4 exemple
    exemple
    • Salcîmii cu trunchiurile sparte, cu crengile retezate, au dat lăstare noi care leagănă frunziș tînăr în vînt. STANCU, U.R.S.S. 211.
      surse: DLRLC
    • Tocmai... răsărea soarele și luceau ca unși c-o vopsea trandafirie lăstarii tineri din vîrfurile stejarilor. SADOVEANU, O. VII 37.
      surse: DLRLC
    • Din trunchiul mort... naște viața verdelui lăstar. MACEDONSKI, O. I 162.
      surse: DLRLC
    • Vița sădită scoate primăvara lăstare cu frunze și rod. I. IONESCU, P. 248.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (la) plural Copăcei tineri, crescuți după tăierea unei păduri (din cioturile rămase).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Sări dintr-un luminiș, de sub lăstari, un iepuroi bătrîn. SADOVEANU, P. M. 52.
        surse: DLRLC
      • Sprîncenele-i arcate urcau sub a lui frunte Ca tinere lăstare, sub umbra unui munte. MACEDONSKI, O. I 214.
        surse: DLRLC

etimologie:

lăstări popular

  • 1. intranzitiv unipersonal A da lăstari.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înfrăți attach_file 3 exemple
    exemple
    • Pentru ca rădăcinile să nu lăstărească... s-a pus... sub pămînt un strat gros de var. GALAN, Z. R. 118.
      surse: DLRLC
    • figurat Dintr-o veridică și nemeșteșugită povestire va lăstări în mintea fiecăruia credința că în poporul romînesc... viază un simțămînt al datorințelor sale către țară. ODOBESCU, S. III 559.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Pădurea rasă de la fața pămîntului nu mai avea de unde lăstări arbore de soi bun. C. PETRESCU, A. 395.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A suprima lăstarii de prisos.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • lăstar
    surse: DEX '98 DEX '09

lăstun lostun lastan lastari lastun lasturn lăstor lăstrun lăstune lăsturn loston lostov lostug losturn lustron lustun

  • 1. Pasăre migratoare mică, asemănătoare cu rândunica (Delichon urbica).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: lăstunaș attach_file 3 exemple
    exemple
    • Lăstunii din ajun făceau în jurul turlei bisericii aceleași cercuri, aceleași săgetări învălmășite, cu dulci țîrîiri cristaline. SADOVEANU, O. VII 208.
      surse: DLRLC
    • Deasupra apelor săgetează lăstunii cu țipete ascuțite. C. PETRESCU, S. 42.
      surse: DLRLC
    • Am stat tăcuți, cu gîndurile noastre Zburînd în depărtare cu lăstunii. D. BOTEZ, P. O. 71.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Lăstun de apă (sau de mal) = pasăre migratoare cu penajul cenușiu-cafeniu pe spate și alb pe abdomen, care trăiește pe lângă ape (Riparia riparia).
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie (și) adverbial A sta lăstun pe capul cuiva = a plictisi pe cineva, a se ține scai de cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plictisi attach_file un exemplu
      exemple
      • Nu știe cum să scape de pacostea asta, care stă lăstun pe capu-i. VLAHUȚĂ, N. 17.
        surse: DLRLC

etimologie: