Definiția cu ID-ul 42711:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂSTAR, lăstari, s. m. (Adesea fig.) Ramură tânără care se dezvoltă din rădăcina sau tulpina unei plante lemnoase. ♦ (La pl.) Copăcei tineri, crescuți după tăierea unei păduri (din cioturile rămase). [Pl. și: (n.) lăstare] – Din bg. lastar.