3 intrări
- labirint (pl. labirinte) laverint
- labirint (pl. labirinturi) laberint labirent
- labirint (pref.)
24 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
labirint sn [At: CANTEMIR, HR. 75 / V: (înv) ~rent, lavi~, (îrg) ~berint, laver~[1] / Pl: ~uri, (înv) ~e / E: ngr λαβυρίνθος, lat labyrinthus, fr labyrinthe] 1 Edificiu cu un număr mare de încăperi și galerii în care orientarea și găsirea ieșirii sunt foarte dificile Si: (liv) dedal. 2 (Pex) Construcție complicată prin numărul mare al compartimentărilor și prin dispunerea lor. 3 (Fig) Situație complicată, aparent fără ieșire. 4 (Fig) Problemă cu multe posibilități de rezolvare, derutantă. 5 (Fig) Problemă insolubilă. 6 (Fig) Rețea complicată de căi de comunicație, în care orientarea și deplasarea sunt dificile. 7 Parc plantat cu arbuști și străbătut de alei întortocheate în care te poți ușor rătăci. 8 (Atm) Totalitate a cavităților și a organelor care formează urechea internă. 9 (Teh) Dispozitiv astfel compartimentat, încât să micșoreze viteza unui fluid. 10 Dispozitiv alcătuit dintr-o cameră inelară compartimentată, utilizat pentru etanșare la diferite agregate și instalații. 11 (Min) Instalație alcătuită dintr-un jgheab de lemn, care se folosea la separarea materialelor fine. 12 Capcană pentru pești, formată prin amplasarea de garduri împletite. 13 (Nob) Material foarte dur, incasabil. corectată
- În original, unele var. fără accent — LauraGellner
LABIRÍNT, labirinturi, s. n. 1. Construcție cu un mare număr de camere și de galerii, în care orientarea este extrem de dificilă; dedal. ♦ Grup decorativ de arbuști care alcătuiesc alei întortocheate. ♦ Fig. Încurcătură, încâlcitură de drumuri în care te orientezi cu greutate; p. ext. problemă, situație încurcată, fără ieșire. 2. (Tehn.) Dispozitiv format din camere și compartimente foarte înguste, folosit în diverse instalații pentru a lungi parcursul unui fluid și a-i diminua astfel viteza. 3. Totalitatea cavităților (și a organelor) care formează urechea internă. – Din fr. labyrinthe, lat. labyrinthus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LABIRÍNT, labirinturi, s. n. 1. Construcție cu un mare număr de camere și de galerii, în care orientarea este extrem de dificilă; dedal. ♦ Grup decorativ de arbuști care alcătuiesc alei întortocheate. ♦ Fig. Încurcătură, încâlcitură de drumuri în care te orientezi cu greutate; p. ext. problemă, situație încurcată, fără ieșire. 2. (Tehn.) Dispozitiv format din camere și compartimente foarte înguste, folosit în diverse instalații pentru a lungi parcursul unui fluid și a-i diminua astfel viteza. 3. Totalitatea cavităților (și a organelor) care formează urechea internă. – Din fr. labyrinthe, lat. labyrinthus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LABIRÍNT, labirinturi, s. n. 1. Construcție cu un număr mare de camere și galerii, dispuse în așa fel, încît nu se poate găsi ieșirea. Mi-ai dăruit, frumoasă doamnă, o călimară de argint Cu două guri întunecate, ca două porți de labirint. TOPÎRCEANU, M. 7. ◊ Fig. M-am rătăcit... în labirintul cărților. GALACTION, O. I 9. Sadi-n frumosul labirint Făcut-a roze să-nflorească. MACEDONSKI, O. I 192. Aș vrea... Să văd, ce eu atîta iubeam odinioară: A codrului tenebră, poetic labirint. EMINESCU, O. I 6. 2. Dispozitiv format din camere foarte strîmte prin care e constrîns să treacă un fluid pentru ca, parcurgînd un drum lung, să-și micșoreze viteza. 3. Partea cea mai profundă a urechii alcătuită din oase și din membrane.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LABIRÍNT s.n. 1. Edificiu cu foarte multe încăperi și galerii (asemănător edificiului mitic construit de către Dedal în Creta), în care orientarea este foarte dificilă. ♦ Grădină ornamentală din benzi înguste de arbuști dispuse într-o înlănțuire care creează posibilitatea de rătăcire. ♦ (Fig.) Lucru încâlcit, încurcat. 2. Dispozitiv folosit în diverse instalații pentru a obliga un fluid să parcurgă un drum lung în scopul de a-i micșora viteza. 3. Parte a urechii interne, formată din cavități sinuoase. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. labyrinthe, lat. labyrinthus, gr. labyrinthos].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LABIRÍNT1 s. n. 1. Construcție cu foarte multe încăperi și galerii în care orientarea este dificilă. ◊ grădină ornamentală din benzi înguste de arbuști. 2. Dalaj meandric în unele catedrale din evul mediu, pe care credincioșii trebuiau să-l urmeze ca pe un drum de expiere. 3. Joc de inteligență care cere a găsi ieșirea dintr-o rețea de linii întortocheate. ◊ joc constând dintr-un cub din plastic transparent, din 64 de cămăruțe, la care unii pereți au câte un orificiu ce lasă să treacă o bilă de metal. 4. (fig.) Încurcătură, încâlceală datorată unor dificultăți, unei proceduri. ◊ situație încurcată, fără ieșire. 5. Dispozitiv folosit în diverse instalații pentru a obliga un fluid să parcurgă un drum lung, în scopul de a-i micșora viteza. 6. Parte a urechii interne, formată din cavități sinuoase. (< fr. labyrinthe, lat. labyrinthus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
LABIRÍNT ~uri n. 1) Edificiu constituit dintr-un număr mare de camere, așezate astfel, încât ieșirea poate fi găsită cu mare dificultate. 2) fig. Problemă, situație extrem de încurcată. 3): ~ membranos totalitate a cavităților care formează urechea internă. /<fr. labyrinthe, lat. labyrinthus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
labirint n. 1. Mit. edificiu construit în Creta de către Dedal și compus dintr’un număr mare de galerii, din care cu greu se putea ieși; 2. drumuri încrucișate pe unde e anevoie de umblat; 3. fig. mare încurcătură, încâlcirea ițelor unei afaceri; 4. Anat. conduct interior al urechii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Labirint n. V. Vocabular.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*labirínt n., pl. urĭ și e (lat. labyrinthus, d. vgr. labýrinthos, cuv. de origine egiptenească). Edificiŭ vast și încurcat din care nu maĭ știaĭ cum să ĭeșĭ, cum era odinioară unu în Egipt și altu în Creta. Fig. Lucru care seamănă a labirint, cum îs orașele marĭ, minele cu multe galeriĭ, pădurile imense ș. a. Complicațiune inextricabilă, multiplicitate: labirintu legilor. Anat. Cavitatea sinuoasă din ăuntru urechiĭ. Un fel de cavitate în care pelea formează niște încrețiturĭ foarte complicate care servește peștilor macropozĭ la respirat în aer. Sinuozitățile creĭeruluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
laberint sn vz labirint
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
labirent sn vz labirint
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
laverint sn vz labirint
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LABIRINT2(O)- elem. „labirint”. (< fr. labyrinth/o/-, cf. lat. labyrinthus, gr. labyrinthos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
labirínt s. n., pl. labirínturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
labirínt s. n., pl. labirínturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
labirint, -turi (Labirintul din Creta).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
LABIRÍNT s. (livr.) dedal.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LABIRINT s. (livr.) dedal.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
labirínt (labirínturi), s. n. – Dedal. – Var. (înv.) lavirint. Fr. labyrinthe, și înainte (sec. XVII) direct din gr. λαβύρινθος (Gáldi 205).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
LABIRINT-, v. LABIRINTO-. □ ~ectomie (v. -ectomie), s. f., excizie chirurgicală a labirintului; ~odonți (v. -odont), s. m. pl., grup de amfibieni fosili din triasic, care se caracterizează prin structura complicată a dinților.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |