2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JÉLE s. f. v. jale1.

jéle f. fără pl. (vsl. želĭa, măhnire, jele. V. jale 1). Melancolie: a-țĭ fi jele. – În est jăle.

JÁLE1 s. f. 1. Tristețe, mâhnire, durere adâncă; jelanie (2). ◊ Loc. adj. De jale = trist, jalnic, de plâns; plin de dor. ◊ Loc. adv. Cu jale = cu amărăciune, dureros, jalnic. 2. (Înv.) Doliu. [Var.: (reg.) jéle s. f.] – Din sl. žalĩ.

JÁLE1 s. f. 1. Tristețe, mâhnire, durere adâncă; jelanie (2). ◊ Loc. adj. De jale = trist, jalnic, de plâns; plin de dor. ◊ Loc. adv. Cu jale = cu amărăciune, dureros, jalnic. 2. (Înv.) Doliu. [Var.: (reg.) jéle s. f.] – Din sl. žalĩ.

jale1 sf [At: PSALT. 291/37 / V: jăl, jea~, jele / Pl: (rar) jeli / E: slv жаль] 1 (Îvp) Dorință arzătoare. 2 (Îvp) Dor mare Si: (Îvr) jaloste. 3 (Îvp; îe) A (cu)prinde (ori a ajunge, a lua) pe cineva o ~ sau un jăl A-i fi dor. 4 (Îvp; îae) A se întrista. 5 (Înv; îe) A-i fi ~ (cuiva) de cineva (sau ceva) A-i fi dor de cineva sau de ceva. 6 (Buc; îae) A compătimi pe cineva. 7 Tristețe. 8 Durere adâncă Si: (reg) jălărie (2), jeie (2), (îrg) jălătate (2). 9 (Îav) A ~ Cu tristețe. 10 (Îal) De durere. 11 (Îlav) Cu ~ Plin de tristețe. 12 (Îla) De ~ Trist. 13 (Îal) Plin de dor. 14 (Îal) De plâns. 15 (Înv; îs) Glas a ~ Glas plângător. 16 (Înv) Doliu. 17 (Fam) Nenorocire.

vaiet sn [At: VARLAAM, C. 284 / V: (reg) vait (Pl: ~uri), văi~ / Pl: ~e / E: pvb văita] 1 Geamăt al omului prin care se exprimă durerea, suferința, jalea etc. Si: vaier1 (1), (Mol) vaicăr (1), (Ban) vaietec (1). 2 Succesiune de cuvinte prin care cineva își exprimă durerea, suferința, nemulțumirea etc. Si: vaier1 (2), (Mol) vaicăr (2), (Ban) vaietec (2). 3 Suferință. 4 (Trs) Bocet (de înmormântare). 5 (Pan) Sunet tânguitor (și prelung) scos de unele păsări sau animale. 6 (Fig) Zgomot prelung, tânguitor, produs de ape, de vânt etc. Si: vaier1 (4). 7 (Fig) Sunet tânguitor, prelung produs de unele instrumente muzicale.

vaiet s.n. 1 Strigăt (prelung), geamăt de durere, de jale, de suferință; succesiune de cuvinte prin care cineva își exprimă durerea, suferința; plînset, vaier. 2 Analog. Sunet, țipăt (prelung), tînguitor scos de unele păsări sau animale. Venea un vaiet de dihanie rănită (GAL.). 3 Fig. Zgomot prelung și tînguitor produs de ape, de vînt etc. Ce vaiet în toamnă... Și codrul sălbatec vuiește (BACOV.). ♦ Sunet tînguitor, produs de unele instrumente muzicale. Rămase... în urmă-ne vaietul vioarelor (PAPAD.). • pl. -e. /de la văita, prin derivare regresivă.

JÁLE1 s. f. Tristețe, mîhnire, durere. Au stat multă vreme în ploaie, ascultînd viersul de jale, glasul singuratic al mamei părăsite. DUMITRIU, N. 155. Toată împărăția era plină de jale. ISPIRESCU, L. 4. Frunzuleană de pelin, Mare jale, mare chin: Prin străini s-ajungi străin. BELDICEANU, P. 97. ◊ Loc. adv. Cu jale = cu tristețe, cu mîhnire, dureros. El n-avea... de ce să se mire și ce să contemple cu jale. C. PETRESCU, A. R. 16. Se opresc cu toții în cale, se opresc și zic cu jale. CREANGĂ, P. 275. De ce plîngi cu jale? ALECSANDRI, P. I 196. ◊ Loc. adj. De jale = jalnic, trist, (plin) de dor. Bătrînul rosti vorbele acestea duios, ca un cîntec de jale. SADOVEANU, O. I 157. Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale. ALECSANDRI, P. A. 43. ◊ Expr. A-i fi cuiva jale de cineva = a-i fi milă de cineva. Sărmane prietene! mi-e jale de tine. NEGRUZZI, S. I 63. – Variantă: jéle (DEȘLIU, G. 24, DAVIDOGLU, M. 66) s. f.

JÁLE1 f. Stare sufletească apăsătoare cauzată de o pierdere irecuperabilă, de o situație disperată etc.; durere sufletească adâncă; jelanie. Cântec de ~. [G.-D. jalei] /<sl. žali

JALE s.f. (Mold.) Dorință fierbinte. Pofta lăcomiii și jealea mărimei numelui. CANTEMIR, IST. Etjmologie: sl. žalĭ. Cf. j e l a n i e.

JALE s.f. (Mold.) Dorință fierbinte.Pofta lăcomiii și jealea mărimei numelui CANTEMIR, IST. Etimologie: sl. žalĭ. Cf. jelanie

jale f. 1. întristare: după bucurie și jale; 2. doliu: un alaiu de jale; de jale, de plâns. [Slav. JALĬ, durere].

1) jále f., fără pl. (vsl. žalĭ, durere, d. žalitĭ, a jăli, a simți jale. V. jele, jălesc, jalbă). Mare întristare, mare doliŭ: zile de jale.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jále (tristețe; plantă) s. f., g.-d. art. jálei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

JÁLE s. 1. dezolare, (pop.) jelanie, (înv. și reg.) tângă, (înv.) jalet. (Om plin de ~.) 2. v. tristețe.

arată toate definițiile

Intrare: jele
jele
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: jale (sentiment)
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jale
  • jalea
plural
genitiv-dativ singular
  • jale
  • jalei
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jele
  • jelea
plural
genitiv-dativ singular
  • jele
  • jelei
plural
vocativ singular
plural

jale (sentiment) Stachys jele

  • 1. Durere adâncă; jelanie (2.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: mâhnire tristețe attach_file 3 exemple
    exemple
    • Au stat multă vreme în ploaie, ascultînd viersul de jale, glasul singuratic al mamei părăsite. DUMITRIU, N. 155.
      surse: DLRLC
    • Toată împărăția era plină de jale. ISPIRESCU, L. 4.
      surse: DLRLC
    • Frunzuleană de pelin, Mare jale, mare chin: Prin străini s-ajungi străin. BELDICEANU, P. 97.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adjectivală De jale = de plâns; plin de dor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: jalnic trist attach_file 2 exemple
      exemple
      • Bătrînul rosti vorbele acestea duios, ca un cîntec de jale. SADOVEANU, O. I 157.
        surse: DLRLC
      • Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale. ALECSANDRI, P. A. 43.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Cu jale = cu amărăciune.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dureros jalnic attach_file 3 exemple
      exemple
      • El n-avea... de ce să se mire și ce să contemple cu jale. C. PETRESCU, A. R. 16.
        surse: DLRLC
      • Se opresc cu toții în cale, se opresc și zic cu jale. CREANGĂ, P. 275.
        surse: DLRLC
      • De ce plîngi cu jale? ALECSANDRI, P. I 196.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A-i fi cuiva jale de cineva = a-i fi milă de cineva.
      exemple
      • Sărmane prietene! mi-e jale de tine. NEGRUZZI, S. I 63.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: