2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

inventat, ~ă a [At: BUL. COM. IST. II, 29 / Pl: ~ați, ~e / E: inventa] 1 Născocit. 2 Descoperit. 3 (Fig) Găsit în grabă. 4 (Fig) Imaginar (1).

INVENTÁ, inventez, vb. I. Tranz. 1. A crea, a realiza ceva nou care nu a existat până atunci, a imagina pentru prima dată; a face o descoperire tehnică. 2. A prezenta drept adevărate lucruri imaginare, care nu există, neadevărate; a scorni, a născoci; p. ext. a minți. [Prez. ind.; și: invént] – Din fr. inventer.

inventa vt [At: NEGRUZZI, S. I, 347 / Pzi: ~tez / E: fr inventer] 1 A născoci ceva nou, care nu exista până atunci. 2 (Spc) A face o descoperire tehnică. 3 (Fig) A găsi ceva sau pe cineva la repezeală, pentru anumite ocazii. 4 A prezenta drept reale anumite lucruri imaginare Si: a născoci, a scorni. 5 (Pex; fig) A minți.

INVENTÁ, inventez, vb. I. Tranz. 1. A crea, a născoci ceva nou care nu a existat până atunci, a imagina pentru prima dată; a face o descoperire tehnică. 2. A prezenta drept adevărate lucruri imaginare, care nu există, neadevărate; a scorni, a născoci; p. ext. a minți. – Din fr. inventer.

INVENTÁ, inventez și invént, vb. I. Tranz. 1. A imagina, a face, a crea, a construi ceva nou, care nu exista pînă atunci; a născoci. V. descoperi. Praful de pușcă a fost inventat de chinezi.Fiecare inventă o etimologie și o tecnologie proprie a sa. NEGRUZZI, S. I 347. 2. A scorni lucruri închipuite, inexistente, neadevărate; p. ext. a minți. Întreaga întîmplare a fost inventată de răuvoitori.

INVENTÁ vb. I. tr. 1. A găsi, a crea, a imagina ceva nou; a născoci. 2. A scorni (minciuni, închipuiri); (p. ext.) a minți. [P.i. -tez și invént, 3,6 -tează. / < fr. inventer, it. inventare].

INVENTÁ vb. tr. 1. a găsi, a crea, a imagina ceva nou; a născoci. 2. a scorni (minciuni, închipuiri); (p. ext.) a minți. (< fr. inventer)

A INVENTÁ ~éz tranz. 1) A descoperi prin muncă creatoare; a născoci; a scorni; a izvodi. 2) A crea în imaginație în mod arbitrar; a izvodi; a născoci; a ticlui; a broda; a fabrica. /<fr. inventer

inventà v. 1. a afla cel dintâiu, a descoperi: a inventa o mașină; 2. fig. a plăsmui: a inventa calomnii.

*inventéz v. tr. (fr. inventer, d. lat. in-venire, -ventum, a găsi, a descoperi. V. vin 2). Scornesc, născocesc, imaginez eŭ cel dintîĭ ceva: Gutemberg a inventat tipografia. Fig. A inventa o calomnie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inventá (a ~) vb., ind. prez. 3 inventeáză / invéntă

inventá vb., ind. prez. 1 sg. inventéz, 3 sg. și pl. inventeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. inventéze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INVENTÁT adj. 1. v. imaginar. 2. v. mincinos.

INVENTAT adj. fals, inautentic, mincinos, născocit, neadevărat, neautentic, neîntemeiat, nereal, plăsmuit, scornit, (înv.) mințit, răsuflat, spuriu, (pop. fig.) strîmb. (Afirmații ~; mărturie ~.)

INVENTÁ vb. 1. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a găsi, a gândi, a imagina, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (înv. și pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a închipui, (reg.) a tocmi, (înv.) a unelti, (fig.) a naște, a urzi, a zămisli. (A ~ un nou sistem de...) 2. v. scorni.

INVENTA vb. 1. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a găsi, a gîndi, a imagina, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (înv. și pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a închipui, (reg.) a tocmi, (înv.) a unelti, (fig.) a naște, a urzi, a zămisli. (A ~ un nou sistem de...) 2. a născoci, a plăsmui, a scorni, a ticlui, (pop.) a scoate, a stîrni, (reg.) a scornoci, (înv.) a băsni, (fig.) a țese, a urzi, (fig. rar) a tăia, (fig. înv.) a ascuți. (A ~ ceva pe socoteala cuiva.)

Intrare: inventat
inventat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inventat
  • inventatul
  • inventatu‑
  • inventa
  • inventata
plural
  • inventați
  • inventații
  • inventate
  • inventatele
genitiv-dativ singular
  • inventat
  • inventatului
  • inventate
  • inventatei
plural
  • inventați
  • inventaților
  • inventate
  • inventatelor
vocativ singular
plural
Intrare: inventa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inventa
  • inventare
  • inventat
  • inventatu‑
  • inventând
  • inventându‑
singular plural
  • inventea
  • inventați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • inventez
(să)
  • inventez
  • inventam
  • inventai
  • inventasem
a II-a (tu)
  • inventezi
(să)
  • inventezi
  • inventai
  • inventași
  • inventaseși
a III-a (el, ea)
  • inventea
(să)
  • inventeze
  • inventa
  • inventă
  • inventase
plural I (noi)
  • inventăm
(să)
  • inventăm
  • inventam
  • inventarăm
  • inventaserăm
  • inventasem
a II-a (voi)
  • inventați
(să)
  • inventați
  • inventați
  • inventarăți
  • inventaserăți
  • inventaseți
a III-a (ei, ele)
  • inventea
(să)
  • inventeze
  • inventau
  • inventa
  • inventaseră
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inventa
  • inventare
  • inventat
  • inventatu‑
  • inventând
  • inventându‑
singular plural
  • inventă
  • inventați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • invent
(să)
  • invent
  • inventam
  • inventai
  • inventasem
a II-a (tu)
  • invenți
(să)
  • invenți
  • inventai
  • inventași
  • inventaseși
a III-a (el, ea)
  • inventă
(să)
  • invente
  • inventa
  • inventă
  • inventase
plural I (noi)
  • inventăm
(să)
  • inventăm
  • inventam
  • inventarăm
  • inventaserăm
  • inventasem
a II-a (voi)
  • inventați
(să)
  • inventați
  • inventați
  • inventarăți
  • inventaserăți
  • inventaseți
a III-a (ei, ele)
  • inventă
(să)
  • invente
  • inventau
  • inventa
  • inventaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inventat

inventa

etimologie: