2 intrări
23 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IEZUÍT, iezuiți, s. m. 1. Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignațiu de Loyola cu rol important în Contrareformă și în modernizarea Bisericii. ♦ (Adjectival) Care aparține iezuiților, care se referă la iezuiți; care provine de la iezuiți. Atitudine iezuită. 2. Fig. Om ipocrit, intrigant, viclean. – Din fr. jésuite, germ. Jezuit.
iezuit, ~ă [At: N. COSTIN, ap. LET2. I, 440 / V: (înv) ezovit, iesuvit / Pl: ~iți, ~e / E: fr jezuite, ger Jesuit, rs иезуит] 1-2 smf, a (Persoană) care face parte din ordinul catolic „Societatea lui Iisus”, fondat în 1534 de Ignațiu de Loyola. 3-4 smf, a (Om) ipocrit. 5-6 a Care se referă (la iezuiți (1) sau) la ordinul iezuiților Si: iezuitic (1-2). 7-8 a Specific (iezuiților (1) sau) ordinului iezuiților Si: iezuitic (3-4). 9-10 a Care provine (de la iezuiți (1) sau) de la ordinul iezuiților Si: iezuitic (5-6). 11-12 a Care aparține (iezuiților (1) sau) ordinului iezuiților Si: iezuitic (7-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IEZUÍT, iezuiți, s. m. Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignațiu de Loyola pentru combaterea Reformei și întărirea puterii papale. ♦ Epitet dat unui om ipocrit, intrigant, viclean, perfid. ◊ (Adjectival) Atitudine iezuită. – Din fr. jésuite, germ. Jezuit.[1]
- Cu valoare adjectivală, iezuit are și forme de feminin, după cum definiția însăși arată. — cata
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IEZUÍT, iezuiți, s. m. Membru al unui ordin de călugări catolici întemeiat în evul mediu de Ignațiu de Loyola; (prin aluzie la unele procedee ale acestui ordin de călugări) om ipocrit, viclean, perfid. Interesați politicește să cîștige pe romîni la catolicism, Habsburgii au intensificat propaganda, folosind în acest scop pe călugării iezuiți. IST. R.P.R. 230. Aceste scrisori aruncară în deosebite păreri sfatul împărătesc, sau mai bine aceea camarilă de femei și de iezuiți ce cîrmuiau împărăția în locul slabului și leneșului Rudolf al II-lea. BĂLCESCU, O. II 271.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IEZUÍT s.m. Membru al unui ordin de călugări catolici, creat în 1534 de Ignațiu de Loyola pentru a lupta împotriva mișcărilor populare și gândirii progresiste. ♦ (Fig.) Ipocrit, viclean, perfid. // adj. De iezuit, al iezuiților, specific iezuiților; perfid. [Cf. fr. jésuite, germ. Jesuit].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IEZUÍT s. m. 1. membru al unui ordin de călugări catolici, creat în 1534 de călugărul spaniol Ignațiu de Loyola pentru combaterea Reformei și întărirea puterii papale. 2. (fig.) om ipocrit, intrigant, viclean, perfid. (< fr. jésuite, germ. Jesuit)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
IEZUÍT ~ți m. 1) Membru al unui ordin de călugări catolici. 2) Persoană lipsită de sinceritate; fățarnic; prefăcut. /<fr. jésuite, germ. Jesuit
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iezuit m. 1. membru al Societății lui Isus, ordin religios fundat de Sf. Ignațiu de Loyola în 1534, distrus de Clement XIV în 1773 sub presiunea Curților europene și restabilit de Piu VII în 1814; 2. fig. ipocrit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ĭezuít, -ă m. Membru al societățiĭ luĭ Isus (lat. Iesus), un ordin religios fundat contra ereziiĭ de sfîntu Ignațiu de Loyola la 1534, suprimat de papa Clement XIV la 1773 și restabilit de papa Piu VII la 1814. Fig. Ipocrit și șiret (după dușmaniĭ lor). Adj. Ĭezuitic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ezovit sm vz iezuit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iesuvit, ~ă smf, a vz iezuit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jezuit sm vz iezuit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Iezuiți m. pl. V. Vocabular.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!iezuit adj. m., s. m., pl. iezuiți; adj. f. iezuită (atitudine ~), pl. iezuite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
iezuit s. m., pl. iezuiți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iezuít s. m. (sil. ie-), pl. iezuíți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iezuit.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IEZUÍT s, adj. v. fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IEZUÍT adj. v. duplicitar, fals, fariseic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iezuit s., adj. v. FĂȚARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFĂCUT. ȘIRET. VICLEAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iezuit adj. v. DUPLICITAR. FALS. FARISEIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
iezuít (iezuíți), s. m. – 1. Membru al ordinului de călugări catolici întemeiat în 1534 de Ignacio de Loyola. – 2. Epitet dat unui om ipocrit, intrigant. – Var. (înv.) iezovit, jezuit. Lat. Iesuita (sec. XVIII), cf. sb. ježovit. – Der. iezuitic, adj. (care aparține iezuiților); iezuitism, s. n. (concepție morală, religioasă și politică a iezuiților).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
IEZUÍT (< germ., fr.) s. m. Membru al Ordinului călugăresc catolic, întemeiat la Paris, în 1534, de mici nobili spanioli, adepți fanatici ai lui Ignațiu de Loyola și confirmat de papa III sub denumirea de „Societas Jesù” („Compania lui Iisus”) în 27 sept. 1540. Încă de la început, principalele sale trăsături definitorii au fost sărăcia, castitatea și ascultarea absolută față de papă. Răspândit în Europa, America de Sud și Extremul Orient a cunoscut o mare înflorire. Desființat în 1773 de papa Clement al XIV-lea, ordinul a fost reînființat în 1884, de papa Pius al VII-lea, ajungând să reprezinte una dintre cele mai semnificative forțe intelectuale ale bisericii catolice contemporane. ♦ Fig. Om ipocrit, intrigant, perfid, viclean, fățarnic.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
iezuit, iezuităadjectiv
- 1. Care aparține iezuiților, care se referă la iezuiți; care provine de la iezuiți. DEX '09 MDA2 DN
- Atitudine iezuită. DEX '09
-
etimologie:
- jésuite DEX '09 MDA2 DN
- Jezuit DEX '09 MDA2 DN
- иезуит MDA2
iezuit, iezuițisubstantiv masculin iezuită, iezuitesubstantiv feminin
- 1. Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignațiu de Loyola cu rol important în Contrareformă și în modernizarea Bisericii. DEX '09 MDA2 DLRLC DN
- Interesați politicește să cîștige pe romîni la catolicism, Habsburgii au intensificat propaganda, folosind în acest scop pe călugării iezuiți. IST. R.P.R. 230. DLRLC
- Aceste scrisori aruncară în deosebite păreri sfatul împărătesc, sau mai bine aceea camarilă de femei și de iezuiți ce cîrmuiau împărăția în locul slabului și leneșului Rudolf al II-lea. BĂLCESCU, O. II 271. DLRLC
-
etimologie:
- jésuite DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- Jezuit DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- иезуит MDA2