3 intrări

42 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂTÍT2, -Ă, gătiți, -te, adj. 1. Care este îmbrăcat frumos, îngrijit, dichisit, împodobit. 2. (Despre mâncăruri) Care este preparat, pregătit (la foc). 3. (Reg.) Sfârșit, isprăvit. [Var.: (reg.) gătát, -ă adj.] – V. găti.

GĂTÍT2, -Ă, gătiți, -te, adj. 1. Care este îmbrăcat frumos, îngrijit, dichisit, împodobit. 2. (Despre mâncăruri) Care este preparat, pregătit (la foc). 3. (Reg.) Sfârșit, isprăvit. [Var.: (reg.) gătát, -ă adj.] – V. găti.

GĂTÍT1 s. n. Acțiunea de a (se) găti, gătire; (în special) preparare a mâncării. – V. găti.

GĂTÍT1 s. n. Acțiunea de a (se) găti, gătire; (în special) preparare a mâncării. – V. găti.

gătit2, ~ă a [At: CREANGĂ, A. 123 / V: (reg) ~tat / Pl: ~iți, ~e / E: găti] 1 (D. mâncăruri) Preparat (la foc). 2 Îmbrăcat frumos, îngrijit, dichisit. 3 (Reg) Care a fost sfârșit, isprăvit. 4 (Pop) Pregătit.

gătit1 sn [At: ȘINCAI, HR. I, 144/25 / Pl: ~uri / E: găti] 1 (Rar) Pregătire fizică sau morală pentru întreprinderea unei acțiuni, a unei călătorii, a unei lupte, a unui eveniment important din viața cuiva etc. 2 Preparare a mâncării. 3 Împodobire. 4 (Înv; ccr) Găteală (6). 5 (Pop; rar) Terminare a proviziilor.

GĂTÍT, -Ă, gătiți, -te, adj. 1. (Despre persoane) Îmbrăcat (frumos), împodobit, dichisit. Fetele erau cu capetele goale gătite cu flori de grădină. SADOVEANU, O. VII 60. Ard vesele flăcări pe vatră; Și-ai casei, la masă, gătiți, Vin oaspeți, și cînele latră. COȘBUC, P. II 46. Flăcăii, gătiți frumos, ca în zi de sărbătoare, foiau prin sat. CREANGĂ, A. 123. ◊ Fig. Bulevardul gării se întinde către inima orașului, curat și gătit cu tei. SAHIA, N. 54. 2. (Despre mîncări) Preparat, pregătit (la foc). Mama lui Abu-Hasan, pricepută la bucătărie, le-a dat trei feluri de mîncări: niște porumbei gătiți cu zarzavaturi și cu orez, apoi o gîscă la tavă și pe urmă un clapon fript. CARAGIALE, O. III 63. – Variantă: (Transilv., 1) gătát, -ă (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 424) adj.

GĂTÍT1 s. n. Gătire, preparare, pregătire a mîncării.

gătit a. 1. preparat; 2. împodobit; 3. copt, fiert (de bucate).

gătit, -ă adj. Terminat. Pregătit, preparat. Ornat cu toaleta făcută: o cocoană gătită de bal.

GĂTÁ vb. I v. găti.

GĂTÁT, -Ă adj. v. gătit2.

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune). 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) gătá vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit.

găti [At: VARLAAM, C. 22 / V: (reg) ~ta, agăta / Pzi: ~tesc, (reg) gat, (înv) ~tez / E: gata, cf alb gatit] 1-2 vtr (Îvp) A (se) pregăti fizic sau moral, pentru a întreprinde o acțiune, pentru a călători pentru o luptă, pentru o nuntă, pentru moarte etc. Si: a se echipa. 3 vt (Pop) A aranja cu tot ce trebuie un loc, patul, masa, casa etc. 4 vr (Pop; îe) A se ~ de drum A trage să moară. 5 vr (Îvp; d. vânt, vifor, ploaie etc.) A se stârni. 6 vr (Pop) indică momentul când cineva vrea să facă ceva A fi gata să... 7 vt(a) A prepara, de obicei la foc, mâncare. 8 vt (Pop; îe) A ~ cuiva o papară A pregăti cuiva ceva rău. 9-10 vtr A (se) îmbrăca frumos, dichisit, atrăgător. 11 vt (D. obiecte, lucruri, locuri) A împodobi. 12-13 vti (Pop; urmat de pp „de”; îf ~ta) A termina de făcut un lucru Si: a sfârși, (pop) a isprăvi. 14 vt (Pop) A termina proviziile de apă, de băutură și de hrană. 15 vt (Pop; c.i. ființe; uneori complinit prin „de zile”) A pune capăt zilelor.

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A (se) pregăti pentru o acțiune, de obicei pentru o deplasare. 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) gătá vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit.

GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A se îmbrăca (frumos), a se împodobi, a se dichisi. Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat’. COȘBUC, P. II 54. A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10. Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164. ◊ Tranz. (Complementul indică persoana) Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălăriuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319. Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28. ♦ (Rar, complementul indică o podoabă) A potrivi. Spune la badea... Să-și gătească peana bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 40. 2. Refl. (De obicei urmat de un conjunctiv sau de determinări introduse prin prep. «de») A se pregăti, a face preparative, a fi gata de... Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65. Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257. Ce vifor se gătește! NEGRUZZI, S. I 58. Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: «Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte». ALEXANDRESCU, P. 131. ◊ Tranz. Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73. Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180. Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7. 3. Tranz. (Cu privire la mîncări) A prepara, a pregăti. Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPIRESCU, L. 22. Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare? CREANGĂ, A. 10. 4. Tranz. (Regional, cu privire la materiale, provizii) A sfîrși, a epuiza, a isprăvi. Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196. ◊ Refl. Pădurea nu se mai gătește. ȘEZ. I 5. (Și în forma găta) La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28. ♦ (Cu privire la acțiuni) A duce pînă la capăt, a pune capăt. Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71. Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. 5. Tranz. (Mold., cu privire la persoane) A pune capăt vieții, a ucide. El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266. ◊ (Întărit prin «de zile») Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136. ♦ A zăpăci (pe cineva), a ului, a veni de hac, a da gata. Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit! SADOVEANU, O. I 467. Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64. – Variantă: (Transilv.) gătá, gat (DEȘLIU, G. 26, RETEGANUL, P. III 9), vb. I.

minimașínă de gătít sint. s. Mașină de gătit de voiaj ◊ „Am solicitat un costum «trening», un termos, un șezlong, o trusă pentru alimente, o mini-mașină[1] de gătit cu spirt, o geantă de voiaj.” I.B. 8 VII 74 p. 1 (din mini- + mașină de gătit)

  1. Neconcordanță între forma din titlu (fără cratimă) și cea din exemplu (cu cratimă) — Ladislau Strifler

A GĂTÍ ~ésc tranz. 1) (lucruri sau persoane) A face să devină (mai) frumos, adăugând elemente decorative; a împodobi; a înfrumuseța. 2) A face să fie gata din vreme; a pregăti; a prepara; a orândui. ~ de plecare. 3) pop. A duce până la capăt; a termina; a sfârși; a isprăvi; a mântui; a încheia. 4) A face printr-o operație culinară (fierbere, coacere, prăjire etc.); a pregăti; a prepara. /Din gata

gătì v. 1. Mold. a fi gata, a sfârși; încă nu m’a gătit de ascultare CR.; 2. a prepara: să-i gătească de drum merinde ISP; 3. a prepara de mâncare, a face bucate: nu știe să gătească; 4. a îmbrăca frumos, a dichisi: l’a gătit mândru. [V. gata].

arată toate definițiile

Intrare: gătit (adj.)
gătit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gătit
  • gătitul
  • gătitu‑
  • găti
  • gătita
plural
  • gătiți
  • gătiții
  • gătite
  • gătitele
genitiv-dativ singular
  • gătit
  • gătitului
  • gătite
  • gătitei
plural
  • gătiți
  • gătiților
  • gătite
  • gătitelor
vocativ singular
plural
gătat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gătat
  • gătatul
  • gătatu‑
  • găta
  • gătata
plural
  • gătați
  • gătații
  • gătate
  • gătatele
genitiv-dativ singular
  • gătat
  • gătatului
  • gătate
  • gătatei
plural
  • gătați
  • gătaților
  • gătate
  • gătatelor
vocativ singular
plural
Intrare: gătit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gătit
  • gătitul
  • gătitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • gătit
  • gătitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: găti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găti
  • gătire
  • gătit
  • gătitu‑
  • gătind
  • gătindu‑
singular plural
  • gătește
  • gătiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gătesc
(să)
  • gătesc
  • găteam
  • gătii
  • gătisem
a II-a (tu)
  • gătești
(să)
  • gătești
  • găteai
  • gătiși
  • gătiseși
a III-a (el, ea)
  • gătește
(să)
  • gătească
  • gătea
  • găti
  • gătise
plural I (noi)
  • gătim
(să)
  • gătim
  • găteam
  • gătirăm
  • gătiserăm
  • gătisem
a II-a (voi)
  • gătiți
(să)
  • gătiți
  • găteați
  • gătirăți
  • gătiserăți
  • gătiseți
a III-a (ei, ele)
  • gătesc
(să)
  • gătească
  • găteau
  • găti
  • gătiseră
găta1 (1 -t) verb grupa I conjugarea I
verb (VT43)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găta
  • gătare
  • gătat
  • gătatu‑
  • gătând
  • gătându‑
singular plural
  • ga
  • gătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gat
(să)
  • gat
  • gătam
  • gătai
  • gătasem
a II-a (tu)
  • gați
(să)
  • gați
  • gătai
  • gătași
  • gătaseși
a III-a (el, ea)
  • ga
(să)
  • gate
  • găta
  • gătă
  • gătase
plural I (noi)
  • gătăm
(să)
  • gătăm
  • gătam
  • gătarăm
  • gătaserăm
  • gătasem
a II-a (voi)
  • gătați
(să)
  • gătați
  • gătați
  • gătarăți
  • gătaserăți
  • gătaseți
a III-a (ei, ele)
  • ga
(să)
  • gate
  • gătau
  • găta
  • gătaseră
găta2 (1 -tez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găta
  • gătare
  • gătat
  • gătatu‑
  • gătând
  • gătându‑
singular plural
  • gătea
  • gătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gătez
(să)
  • gătez
  • gătam
  • gătai
  • gătasem
a II-a (tu)
  • gătezi
(să)
  • gătezi
  • gătai
  • gătași
  • gătaseși
a III-a (el, ea)
  • gătea
(să)
  • găteze
  • găta
  • gătă
  • gătase
plural I (noi)
  • gătăm
(să)
  • gătăm
  • gătam
  • gătarăm
  • gătaserăm
  • gătasem
a II-a (voi)
  • gătați
(să)
  • gătați
  • gătați
  • gătarăți
  • gătaserăți
  • gătaseți
a III-a (ei, ele)
  • gătea
(să)
  • găteze
  • gătau
  • găta
  • gătaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gătit (adj.) gătat

etimologie:

  • vezi găti
    surse: DEX '09 DEX '98

gătit (s.n.)

etimologie:

  • vezi găti
    surse: DEX '98 DEX '09

găti găta

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dichisi îmbrăca împodobi attach_file 5 exemple
    exemple
    • Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat’. COȘBUC, P. II 54.
      surse: DLRLC
    • A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10.
      surse: DLRLC
    • Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164.
      surse: DLRLC
    • Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălăriuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319.
      surse: DLRLC
    • Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pregăti attach_file 7 exemple
    exemple
    • Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65.
      surse: DLRLC
    • Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257.
      surse: DLRLC
    • Ce vifor se gătește! NEGRUZZI, S. I 58.
      surse: DLRLC
    • Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: «Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte». ALEXANDRESCU, P. 131.
      surse: DLRLC
    • Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73.
      surse: DLRLC
    • Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180.
      surse: DLRLC
    • Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: face prepara attach_file 2 exemple
    exemple
    • Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPIRESCU, L. 22.
      surse: DLRLC
    • Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare? CREANGĂ, A. 10.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196.
      surse: DLRLC
    • Pădurea nu se mai gătește. ȘEZ. I 5.
      surse: DLRLC
    • La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28.
      surse: DLRLC
    • Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71.
      surse: DLRLC
    • Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266.
      surse: DLRLC
    • Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136.
      surse: DLRLC
    • 5.1. A zăpăci (pe cineva), a veni de hac, a da gata.
      exemple
      • Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit! SADOVEANU, O. I 467.
        surse: DLRLC
      • Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64.
        surse: DLRLC

etimologie: