GÂNDAC, gândaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. ◊ Compuse: gândac-de-casă (sau -de-bucătărie, -negru) = șvab¹; gândac-de-frasin (sau gândacul-frasinului) = cantaridă; gândac-de-mai = cărăbuș; gândac-de-făină = morar; gândac-de-Colorado = insectă coleopteră de culoare galbenă-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, dăunătoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin „de mătase”) Vierme-de-mătase. – Cf sb. gundelj.

gândac sm [At: DOSOFTEI, PS. 262 / V: (reg) ~ă sf / Pl: ~aci / E: cf srb gundelj, vsl гадакъ] 1 Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. 2 (Îe) A fi mâncat de ~aci A avea haine rupte, ciuruite. 3 (Îe) A avea ~aci în cap A avea gărgăuni în cap. 4 (Îc) ~-de-casă (sau -de-bucătărie, -negru) Șvab¹ (Periplaneta orientalis). 5 (Îc) ~-de-făină Morar (Tenebrio molitor). 6 (Îc) ~-de-grâne Grângoașă (Gymnopleurus pilularius). 7 (Îc) ~-de-gunoi Băligar (Geotrupes stercorarius). 8 (Îc) ~-de-hrișcă Cărăbușel (Rhizotrogus solstitialis). 9 (Îc) ~-de-mai (sau -de-primăvară) Cărăbuș. 10 (Îc) ~ de mătase Vierme de mătase (Bombyx mori). 11 (Îc) ~ de salcă Muscar (Telephorus fuscus) 12 (Îc) ~ de scoarță Cariu de pădure (Bostrychus tipographus). 13 (Îc) ~ de prun Cărăbuș (Melolonta vulgaris). 14 (Îc) ~ de trandafir (sau verde) Ileana (Cetonia aurata). 15 (Îc) ~ul morților Borză. 16 (Îc) ~ de turbă (sau de turbare, de turbat, de frasin sau verde) Cantaridă Si: gândăcel (3) de turbat. 17 (Îc) ~ al mazării Măzărar (Bruchus pisi). 18 (Îc) ~ puturos (sau negru) Mamornic (Meloe proscarabaeus). 19 (Îc) ~-de-Colorado Insectă coleopteră de culoare galbenă-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, dăunătoare cartofului (Leptinotarsa decemlincata). 20 (Reg; șîf ~ă) Insectă. 21 (Reg) Șoarece. 22 (Trs) Șarpe. 23 (Trs; îc) ~ alb de casă Șarpe de casă. 24 (Hip; în limbajul mamelor) Apelativ pentru un copilaș (bondoc).

GÂNDAC, gândaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele. ◊ Compuse: gândac-de-casă (sau -de-bucătărie, -negru) = șvab¹; gândac-de-frasin (sau gândacul-frasinului) = cantaridă; gândac-de-mai = cărăbuș; gândac-de-făină = morar; gândac-de-Colorado = insectă coleopteră de culoare galbenă-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, dăunătoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin „de mătase”) Vierme-de-mătase. – Cf. scr. gundelj.

GÂNDAC ~ci m. pop. Insectă din ordinul coleopterelor. * ~ de casă (sau de bucătărie) insectă nocturnă brun-roșcată care se hrănește cu produse alimentare; șvab; libarcă. ~ de mai insectă brun-castanie, care apare la începutul lunii mai și distruge culturile agricole; cărăbuș. ~ de Colorado insectă gălbui-portocalie, cu dungi negre longitudinale pe aripi, care distruge cartofii. ~ de frasin insectă verde-surie cu miros specific; cantaridă. ~ de trandafiri insectă coleopteră de talia unui cărăbuș, de culoare verde-arămie, cu pete albe pe elitre, care se hrănește cu sucul florilor; ileană. /<sb. gundelj

gândac m. 1. numele popular al coleopterelor: gândaci de bucătărie, de turbat; 2. larvele viermelui de mătase. [Cf. serb. GUNDO, gândac].

gândacă sf vz gândac

FLUTURE, FLUTUR sm. 1 🐙 Numele generic al insectelor din ord. lepidopterelor, ale căror patru aripi sînt acoperite de niște solzișori fini ca pulberea și sînt împodobite cu diverse colori, care de care mai frumoase; larva lor este este o „omidă”, iar nimfa lor e o crisalidă, numită „păpușă” sau „gogoașă” (🖼 2161) ¶ 2 🐙 ~ -GALBEN, fluture de coloare galbenă ca lămîia, sau galben-deschis; omida lui e verde, cu o dungă albă pe coastă (Gonopterix rhamni): ~-galben dacă vei vedea întîiu primăvara, tot anul vei fi bolnav și galben la față ȘEZ. ¶ 3 ~ -INELAT, fluture micuț, scurt și gros, de coloare galbenă și cu dungi întunecate cafenii de-a curmezișul aripilor anterioare; numit și „inelar”; femeiușca acestui fluture lipește ouăle ei în forma unui inel sau a unei veriguțe în jurul rămurelelor pomilor și copacilor; pe aceste inele le numește poporul „stupitul-cucului”, „mărgica-cucului”, „glasul-cucului”, „somn” sau „somnișor” (Gastropacha neustria) (🖼 2162) ¶ 4 ~ -PICĂȚEL sau ~ -PESTRICIOR, fluture cu aripile împestrițate cu pete albastre, în formă de lună, pe un fond negru (Vanessa polychloros) (🖼 2163) ¶ 5 ~ -ROȘU, mic fluture de coloare roșie, cu baza aripilor neagră, unul din cei dintîiu fluturi cari se arată primăvara, îndată după topirea zăpezii; omida lui e neagră și trăește pe urzici (Vanessa urticae): Românii ... cred ... că cel ce vede întîiași dată primăvara un ~ -roșu, acela toată vara va fi roșu, adecă sănătos MAN. ¶ 6 ~ -DE-VARZĂ = ALBILIȚĂ ¶ 7 ~ LE-MORȚII = STRIGĂ ¶ 8 🐙~ -DE-MĂTASE – GÎNDAC-DE-MĂTASE ¶ 9 Băn. ~ de nea, fulg de zăpadă ¶ 10 pl. Mici discuri subțirele de metal argintat sau aurit, foarte sclipitoare, cu o găurică în centru, care se cos ca ornament pe cămășile țărănești, pe fote, pe rochi, etc.: cămăși înflorite, scurteici și zăvelci cusute cu fluturi VLAH. [lat. *flutŭlus; pentru înțelesul din urmă, comp. și germ. Flitter].

GÎNDAC, gîndaci, s. m. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor. În mijlocul odăiei, apărie pe jos, gunoi și gîndaci fojgăind în toate părțile. CREANGĂ, A. 134. Flori cîntau în aer cu frunze îngreuiete de gîndaci ca pietre scumpe și murmurul lor împlea lumea de un cutremur voluptos. EMINESCU, N. 66. Printre luncile de roze și de flori mîndre dumbrave Zbor gîndaci ca pietre scumpe. id. O. IV 125. ◊ Compuse: gîndac-de-casă (-de-bucătărie sau negru) = șvab; gîndac-de-frasin = cantaridă; gîndac-de-mai = cărăbuș; gîndac-de-Colorado = insectă care produce stricăciuni culturilor de cartofi.

gîndác m. (vsl. *gondakŭ, insect bîzîitor, de unde și rus. guditĭ, a cînta din vioară; sîrb. gundelj, cărăbuș, d. gundjati, a murmura, gundoriti, a bîzîi, rudă și cu rom. gînganie și gadină. Cp. și cu litv. gondas, șarpe. Bern. 1, 289). Insect coleopter, ca cărăbușu, cantarida ș. a. Șoarice (Hațeg). Șarpe (Maram.). Gîndacĭ de matasă (pin aluz. la forma gogoșilor), un fel de omizĭ marĭ care produc o gogoașă formată din fire de matasă (Barb. vermĭ de matasă, după fr. vers a soie).

gândac s. m., pl. gândaci

gândac s. m., pl. gândaci

gândac s. m., pl. gândaci

gândac-de-bucătărie (insectă) s. m., pl. gândaci-de-bucătărie

gândac-de-casă (insectă) s. m., pl. gândaci-de-casă

gândac-de-frasin (insectă) s. m., pl. gândaci-de-frasin

gândac-de-mai (insectă) s. m., pl. gândaci-de-mai

gândac-negru (insectă) (desp. ne-gru) s. m., pl. gândaci-negri

!gândac-de-bucătărie s. m., pl. gândaci-de-bucătărie

!gândac-de-casă s. m., pl. gândaci-de-casă

!gândac-de-frasin s. m., pl. gândaci-de-frasin

!gândac-de-mai s. m., pl. gândaci-de-mai

!gândac-negru (ne-gru) s. m., pl. gândaci-negri

gândac de bucătărie s. m. + prep. + s. f.

gândac de frasin s. m. + prep. + s. m.

gândac de mai s. m. + prep. + s. m.

gândac-negru (specia) s. m. (sil. -gru)

GÂNDAC s. (ENTOM.) 1. (Transilv.) pepe. 2. gândac de bucătărie (Blatta sau Periplaneta orientalis) = libarcă, șvab, gândac de casă, gândac-negru, (reg.) gâzoabă, taracan, (Bucov.) tarhan; gândac de casă (Blatta sau Periplaneta orientalis) v. gândac de bucătărie; gândac de făină v. morar; gândac de frasin v. cantaridă, (reg.) cățelul-frasinului, gândac de turbă, mâța-popii; gândac de grâne (Gymnopleurus pilularius) = grângoașă; gândac de hrișcă (Rhizotrogus solstitialis) = cărăbușel, hrișcar, cărăbuș de hrișcă; gândac de trandafir v. ileană; gândac-negru v. gândac de bucătărie.

GÂNDAC s. v. ofidian, șarpe.

GÂNDAC DE MAI s. v. cărăbuș.

GÂNDAC-NEGRU s. v. mamornic.

gândac-negru s. v. MAMORNIC.

GÎNDAC s. (ENTOM.) 1. (Transilv.) pepe. 2. gîndac-de-bucătărie (Blatta sau Periplaneta orientalis) = libarcă, șvab, gîndac-de-casă, gîndac-negru, (reg.) gîzoabă, taracan, (Bucov.) tarhan; gîndac-de-casă (Blatta sau Periplaneta orientalis) = libarcă, șvab, gîndac-de-bucătărie, gîndac-negru, (reg.) gîzoabă, taracan, (Bucov.) tarhan; gîndac-de-făină (Tenebrio molitor) = morar; gîndac-de-frasin (Lytta vesicatoria) = cantaridă, (reg.) cățelul-frasinului, gîndac-de-turbă, mîța-popii; gîndac-de-grîne (Gymnopleurus pilularius) = grîngoașă; gîndac-de-hrișcă (Rhizotrogus solstitialis) = cărăbușel, hrișcar, cărăbuș-de-hrișcă; gîndac-de-trandafir (Cetonia aurata) = ileană, (reg.) cărăbuș-verde; gîndac-negru (Blatta sau Periplaneta orientalis) = libarcă, șvab, gîndac-de-bucătărie, gîndac-de-casă, (reg.) gîzoabă, taracan, (Bucov.) tarhan.

gîndac s. v. OFIDIAN. ȘARPE.

gîndac-de-mai s. v. CĂRĂBUȘ.

gîndac-de-mătase s. v. FLUTURE-DE-MĂTASE. VIERME-DE-MĂTASE.

GÎNDAC. Subst. Gîndac, gîndăcel (dim.), taracan (reg.) Băligar; borză, gîndacul-morților; buburuză, boul-lui-Dumnezeu, boul-Domnului, boul-popii, mămăruță (reg.), paparugă (reg.); bou-de-apă, boul-bălții, bou-de-baltă; cantaridă, gîndac-de-frasin, gîndacul-frasinului, cățel-de-frasin, cățelul-frasinului; car; cărăbuș, gîndac-de-mai, găinușă, găinușă-de-seară; cărăbușel; croitor; gîndac-de-stejar; gărgăriță; mărgăriță (reg.); gîndac-de-Colorado; licurici, făclieș, fînăraș, scînteuță; lupul-albinelor; nucar; rădașcă, răgace, boul-lui-Dumnezeu, boul-Domnului; cîrneci; scarabeu; scripcar; străluc, gîndac-mirositor; șvab, libarcă, tarhan (reg.), gîndac-de-casă, gîndac-de-bucătărie, gîndac-negru; țigărar, vior; țigîi. Coleoptere. V. insectă.

gândác, gândaci, s.m. Șarpe: „Așa să nu margă nici mușcatu / A gândacului, / Da' să crepe capu lui…” (Papahagi, 1925: 283). ■ (onom.) Gândac, nume de familie în jud. Maram. – Cf. scr. gundelj (DEX, MDA); cf. srb. gundo „gândac” (Șăineanu).

gândac, gândaci, s.m. – Șarpe: „Așa să nu margă nici mușcatu / A gândacului, / Da’ să crepe capu lui…” (Papahagi, 1925: 283). Atestat cu acest sens și în Maramureșul din dreapta Tisei. ♦ (onom.) Gândac, nume de familie (23 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Cf. scr. gundelj (DEX, MDA); cf. srb. gundo „gândac” (Șăineanu).

gândac, -i, s.m. – Șarpe: „Așa să nu margă nici mușcatu / A gândacului, / Da să crepe capu lui…” (Papahagi 1925: 283). – Cf. srb. gundelj (DEX).