gândac, gândaci, s.m. – Șarpe: „Așa să nu margă nici mușcatu / A gândacului, / Da’ să crepe capu lui…” (Papahagi, 1925: 283). Atestat cu acest sens și în Maramureșul din dreapta Tisei. ♦ (onom.) Gândac, nume de familie (23 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Cf. scr. gundelj (DEX, MDA); cf. srb. gundo „gândac” (Șăineanu).